Numărul localităţilor din Republica Moldova care vor unirea cu România vecină a depăşit 100. Acţiunea 2012 - Coaliţia Organizaţiilor Civice din România, Republica Moldova şi din Diaspora - susţine demersul.
După 27 de ani de independenţă faţă de Moscova, în Republica Moldova democraţia e la limită, sărăcia e tot mai răspândită şi doar unirea cu România va oferi o perspectivă clară de dezvoltare statului ex-sovietic, majoritar românofon. Este declaraţia unuia dintre cei peste o sută de aleşi locali din fostul teritoriu românesc, care, în numele comunităţilor pe care le reprezintă, inclusiv a celei din care provine preşedintele pro-rus Igor Dodon, au semnat o Declaraţie de Unire cu România. La invitaţia autorităţilor locale, ei s-au întâlnit, în weekend, la Palatul Culturii din Iaşi (estul României), unde au constituit Liga Aleşilor Locali Unionişti.
Ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, spune, că declaraţiile cu privire la unirea României cu Republica Moldova sunt expresia unei dorinţe de a fi mai aproape, dar ele nu au o valoare juridică. "Eu sunt convins că trebuie să ne unim eforturile în procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE. În condiţiile în care Republica Moldova şi România vor face parte de UE, va exista libera circulaţie a oamenilor, a capitalului, a bunurilor. Deci nu cred că trebuie să ne gândim la schemele clasice de modificare de frontiere sau de altele, fie prin operaţiuni militare sau războaie de orice tip."
Şeful diplomaţiei române a făcut această declaraţie în contextul în care, miercuri, conducerea Consiliului Judeţean Prahova şi consilierii judeţeni au semnat şi ei un document prin care cer parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău să adopte o declaraţie comună privind reîntregirea ţării şi a neamului românesc şi un pachet de legi în acest sens.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved