Între creştere economică şi stagflaţie

Situaţia economică a României ridică tot mai multe îngrijorări în contextul previziunilor pesimiste ale BNR, dar şi al raportului economic al Comisiei Europene, care estimează că centrul şi estul Europei vor avea inflaţii mai mari decât restul Uniunii în acest an. Potrivit prognozelor de la Bruxelles, după o creștere puternică în 2021 de 5,9%, economia României urmează să încetinească până la 2,6 % în acest an, deoarece inflația ridicată erodează venitul disponibil, iar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează sentimentul economic, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă, investițiile. Pentru anul următor, Comisia Europeană anticipează o ușoară accelerare a creșterii economice, până la 3,6%, pe fondul unei posibile scăderi a inflației. Se estimează că șomajul va rămâne la aproximativ 5,5 %, în timp ce prețurile vor atinge un nivel maxim în acest an, care va scădea treptat în anul următor. Pe de altă parte, deficitul public va atinge 7,5 % din PIB în acest an, urmând să scadă până la 6,3 % în 2023. 

Potrivit oficialilor europeni, inflația în acest an va înregistra o valoare record de 8,9% în România, aproape dublu față de 2021 (4,1%), iar pentru 2023 prognozează o scădere până la 5,1%. Și Banca Naţională confirmă evoluţia ascendentă a inflaţiei și estimează că nu va reveni la valori sub 10% decât la nivelul semestrului al doilea al anului viitor. Pe de altă parte, însă, Institutul Naţional de Statistică a comunicat faptul că în primul trimestru din acest an creşterea economică a fost de peste 5%, faţă de cele trei luni anterioare şi de 6,5% faţă de trimestrul întâi al anului trecut. Cu toate acestea, consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, consideră că este posibil ca în Romania să se înregistreze în perioada următoare fenomenul de stagflaţie. Este un fenomen economic mai periculos decât inflaţia prelungită, pentru că la aceasta se adaugă şi o stagnare economică - a explicat Lucian Croitoru  

"Prima parte a cuvântului vine de la stagnare. Stagnare nu înseamnă în mod necesar recesiune, poate fi o creştere târâtoare, dacă vreţi, adică o creştere la niveluri mici, 1,5 - 2,5%, comparativ cu ceea ce suntem noi obişnuiţi în România. Deci în mintea mea acest lucru este foarte posibil. Pe de o parte, inflaţia pe termen scurt stimulează producţia, stimulează chiar şi creşterea veniturilor bugetare, dar, atenţie, ea este din partea ciclică, adică din inflaţie, nu este structurală, nu e pe cale să persiste, după cum războiul poate pune multe provocări, este impredictibil, nu avem prognoze despre cum poate evolua un conflict unde sunt implicaţi foarte mulţi factori. Dar, cum a spus Hemingway, inflaţia şi războiul sunt panacee întotdeauna pentru politici lipsite de principii." Dacă economia romanească va intra în stagflație, prețurile și șomajul vor crește,cheltuielile vor fi reduse, viața va deveni tot mai scumpă, iar dificultățile economice se vor accentua.