Ionuţ Creţu are 20 de ani şi este din Arad. Studiază ştiinţe sociale în limba engleză la Universitatea flamandă Vrije din Bruxelles şi este vicepreşedinte al Ligii Studenţilor Români din Străinătate responsabil de filialele din lume ale organizaţiei.
"Am fost tot timpul o persoană căreia îi plac lucrurile noi şi îi place să se aventureze în necunoscut şi astfel Belgia a reprezentat pentru mine o oportunitate de genul acesta având în vedere că este o ţară în care se vorbesc mai multe limbi şi eu nu cunoşteam niciuna dintre ele. Când am ajuns acolo, toată lumea vorbea flamandă la mine la universitate şi în rest franceză, a fost un şoc cultural extraordinar. Nu am avut neapărat probleme de adaptare, dar cred că am fost puţin uimit de ceea ce se întâmplă acolo şi de cum este organizată toată societatea belgiană, pentru că, din punctul meu de vedere, este o societate aparte, care nu se mai poate găsi în altă parte pe planeta asta."
Faptul că Ionuţ a devenit membru al LSRS în 2020 este un fel de ironie a sorţii. A plecat din ţară cu gândul să se rupă de tot ceea ce înseamnă România, dar a ajuns să facă parte din colectivul uneia dintre cel mai importante organizaţii studenţeşti româneşti.
"Am plecat din România în Belgia setat să nu mă mai întorc şi cu un mindset că vreau să mă deconectez de tot ceea ce înseamnă România, să experimentez lucruri noi fără să mai fiu ancorat în familiar. Am venit acasă în vacanţa de Crăciun şi mi-am dat seama că nu mai ştiam să vorbesc română coerent şi nu mai ştiam să folosesc anumite expresii care îmi veneau foarte uşor înainte. Am reintrat în contact cu tot ceea ce înseamnă România şi români, în primul rând. Am reînceput să vorbesc limba şi am reînceput să stau cu prietenii mei o perioadă şi chestia asta m-a făcut să realizez cât de dor îmi este de fapt de casă. Ştiam de Ligă de ceva timp, dar tocmai pentru că voiam să mă deconectez de tot ceea ce înseamnă România am decis să nu mă implic. Ulterior, când m-am întors din vacanţa de iarnă, mi-am zis că ar fi cazul să mă implic deoarece am realizat cât de mult îmi lipseşte de fapt România. Filiala Belgia m-a primit cu braţele deschise."
În calitate de şef al filialelor, lui Ionuţ Creţu îi revine sarcina de a asigura o relaţie de lucru foarte bună şi o comunicare eficientă între cele 15 reprezentanţe ale LSRS din lume şi de a crea o punte între acestea şi entitatea centrală, coordonatoare. Unul dintre rezultate şi cel mai important eveniment programat anul acesta poartă numele de Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni.
"Foarte multe filiale făceau proiectele lor, doar că nu colaborau atât de mult între ele. Eu ce mi-a setat personal este să aduc filialele împreună şi să organizăm mult mai multe proiecte şi să le oferim tuturor membrilor LSRS nişte oportunităţi de dezvoltare în sensul în care organizăm training-uri pe diferite domenii de activitate care se leagă cumva de LSRS. Mai departe, noi avem un eveniment foarte mare care o să fie la vară. Se numeşte Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni, în organizarea căruia sunt şi eu implicat. În 1871, studenţii români de pretutindeni, din ambele părţi ale Carpaţilor şi din străinătate s-au întâlnit la Putna pentru a aniversa 400 de ani de la înfiinţarea mânăstirii şi au dezbătut nişte teme de importanţă majoră pentru viitorul României. 150 de ani mai târziu, vrem să facem un eveniment în care să aducem împreună 100 de studenţi români de pretutindeni şi să dezbatem, exact pe modelul Congresului de acum 150 de ani, teme de importanţă majoră pentru viitorul României. Soluţiile pe care noi le identificăm în urma acestor dezbateri să le înaintăm tuturor autorităţilor publice competente."
Ionuţ Creţu spune că şi-ar dori să se întoarcă în România şi să construiască ceva al lui aici, împreună cu extraordinara comunitate din LSRS. Ce-ar trebui însă să se schimbe pentru ca răspunsul la întrebarea "Vrei să te mai întorci în ţară?" să fie un da fără ezitare sau reţinere?
"Cred că trebuie să se schimbe din două perspective lucrurile. În primul rând clasa politică trebuie să fie reformată, ca să spun aşa, şi să fie profesionalizată, iar mai apoi trebuie ca şi în percepţia studenţilor să se schimbe exact ce s-a schimbat în mine: să conştientizăm că nu este neapărat o diferenţă chiar atât de mare între noi şi Vest şi că doar noi suntem cei care putem să schimbăm ceva. Dacă aceste două lucruri s-ar întâmpla concomitent, cred că România ar avea un viitor strălucit."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved