Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 30 noiembrie a fost de 18.886.083, cu 21.689 mai mic decât la 31 octombrie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă.
Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 30 noiembrie a fost de 18.886.083, cu 21.689 mai mic decât la 31 octombrie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 769.313 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova - 234.459, Germania - 108.880, Italia - 72.480, Statele Unite ale Americii - 61.989, Spania - 48.669, Canada - 44.635, Israel - 42.854 şi Ungaria - 27.085. Potrivit estimărilor, care au la bază date oficiale publicate de institutele de statistică din ţări europene ce găzduiesc comunităţi numeroase de români, diaspora românească din Europa numără peste 4 milioane de oameni.
Franţa, Portugalia, Mauritius şi Insulele Mariane de Nord au fost incluse de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pe lista roşie a ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat. Din zona roşie în cea galbenă au intrat, în urma scăderii incidenţei infectărilor, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Mongolia şi Belize. Totodată, ca urmare a creşterii numărului de îmbolnăviri, în zona galbenă au fost incluse Spania, Suedia, Vietnam şi Brunei. Guam, Guyana, Suriname, Insulele Virgine ale Statelor Unite şi Insulele Turks şi Caicos se află acum în zona verde. Noua listă a intrat în vigoare la 5 decembrie. Din cauza apariţiei noii variante de coronavirus, intitulată Omicron, Bucureştiul a decis că atât românii şi cât şi cetăţenii europeni care vin din ţări din afara UE trebuie să prezinte un test PCR efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea călătoriei. De asemenea, persoanele nevaccinate sau care nu au trecut prin boală în ultimele şase luni, care călătoresc din alte state membre ale UE aflate în zona roşie, sunt carantinate timp de 10 zile chiar dacă prezintă un test PCR negativ. În cazul în care aceste persoane nu prezintă un test PCR negativ, nu mai vechi de 72 de ore, vor intra în carantină timp de 14 zile.
Viceprim-ministrul Kelemen Hunor a declarat că i-a solicitat ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, să sprijine aderarea României la Spaţiul Schengen şi încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Liderul UDMR a argumentat că România a îndeplinit toate condiţiile tehnice şi, prin urmare, din punct de vedere economic, faptul că ţara noastră nu este membră Schengen este "o pierdere uriaşă". Totodată, acesta a punctat că amânarea aderării nu se justifică nici din punct de vedere moral. "I-am spus domnului ambasador că marea coaliţie s-a angajat să pună în practică reformele incluse în programul de guvernare, inclusiv protejarea minorităţilor naţionale, deci şi a drepturilor comunităţii maghiare", a precizat Hunor. În prezent, există 26 de membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen, 22 de state membre ale UE şi Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein, cu statut de asociat. Decizia de aderare a României la acest spaţiu de liberă circulaţie poate fi luată doar cu unanimitatea voturilor statelor membre.
Cartea "Populația Bucovinei și Basarabiei sub stăpâniri străine (1774/1812-1918)" de Constantin Ungureanu a fost lansată, pe 5 decembrie, la Centrul Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți, în Ucraina. Lucrarea conține o analiză complexă a populației în perioada când cele două provincii se aflau sub stăpânirea Imperiilor Austro-Ungar și Rus. Agenţia BucPress transmite că istoricul Constantin Ungureanu aduce în discuţie procesele migraționiste, sporul natural și real al populației, colonizările, evoluția numerică a diferitor etnii şi comunitățile etnice din cele două provincii. Constantin Ungureanu este doctor în istorie şi cercetător științific la Muzeul Bucovinei din Suceava. Recent, Centrul Cultural Român din Cernăuţi a găzduit şi lansarea volumului "Călătorii identitare. Românii megieși" de Mihai Nicolae, lucrare dedicată românilor din vecinătatea României. Cartea constituie o sinteză documentară care cuprinde comunitățile românești din Ținutul Herța, Transnistria, regiunea Bugului din Ucraina, sudul Dunării și Voievodina din Serbia. Autorul a anunţat că are în pregătire şi un al doilea volum, care-i va include pe românii din Maramureșul din dreapta Tisei, Bucovina, Basarabia, Valea Timocului și din Ungaria.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved