Blocul Naţional Sindical (BNS) a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui României, Klaus Iohannis, în care îl acuză că îşi doreşte mai multă flexibilitate pentru cei ce vor să muncească în afara ţării
Blocul Naţional Sindical (BNS) a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui României, Klaus Iohannis, în care îl acuză că îşi doreşte mai multă flexibilitate pentru cei ce vor să muncească în afara ţării, în loc să se preocupe de valorificarea resurselor umane în ţară. Organizaţia precizează că în cei şapte ani de mandat, șeful statului a acceptat o singura întâlnire cu reprezentanţii lucrătorilor, confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, dar s-a întâlnit în nenumărate rânduri cu reprezentanţii mediului de afaceri. 'În timpul mandatelor dvs, piaţa muncii a continuat să sufere mutaţii importante care au afectat profund drepturile şi libertăţile lucrătorilor, calitatea locurilor de muncă şi nu în ultimul rând sistemul de securitate socială', se menţionează în scrisoare. Totodată, organizaţia sindicală susţine că de când este stat membru al UE, România nu a reuşit să reducă decalajele sociale faţă de media Uniunii decât în foarte mică măsură. 'Cât timp România oferă oportunităţi de studiu atât de limitate, iar condiţiile de muncă sunt atât de precare (salarii mici, drepturi adesea încălcate, expunere frecventă la risc, etc.), mesajul dvs îndeamnă cetăţenii români către singura opţiune viabilă - migraţia', concluzionează sindicaliştii BNS.
Autorităţile separatiste din Transnistria au refuzat înregistrarea liceului 'Lucian Blaga' - singurul cu predare în limba română din Tiraspol - suspendându-i în consecinţă activitatea pentru cel puţin trei luni, relatează Agora.md. Pentru a rezolva situaţia în apropierea deschiderii anului şcolar, oficiul Avocatului Poporului pentru drepturile copilului a solicitat intervenţia guvernului de la Chişinău. Reprezentanţii biroului Avocatul Poporului pentru protecţia drepturilor copilului susţin că, în aceste condiţii, copiii care frecventează liceul nu vor putea continua procesul educaţional în anul şcolar 2021/2022, fapt care încalcă dreptul la educaţie şi mai multe articole din Convenţia ONU pentru drepturile copilului.
Biserica românească de la Moncalieri, prima biserică ortodoxă construită din temelii pe pământ italian, a fost inclusă în volumul "Lasciamoci stregare dalla luna. Moncalieri dal Medioevo ai giorni nostri" ("Să ne lăsăm vrăjiți de lună. Moncalieri din Evul Mediu până în prezent"), semnat de Domenico Giacotto și Gian Giorgio Massara. In 192 de pagini, cartea prezintă oameni, locuri, fapte din istoria și din actualitatea culturală a localității Moncalieri. La pagina dedicată bisericii românești se poate admira o superbă imagine capturată de fotograful Mihai Bursuc și se poate citi: «O floare s-a născut în Borgo San Pietro. Prima biserică ortodoxă din Italia, construită în întregime din lemn, este la Moncalieri. (...) În "stil Maramureș", acea zonă din România care abundă de splendide biserici din secolele XV-XVI, incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.» Biserica poartă hramul "Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia" și este păstorită de preotul paroh Marius Floricu, care a fost și inițiatorul acestui proiect. Ea face parte dintr-un ansamblu mai amplu, denumit Centrul de cult pentru religia ortodoxă Moncalieri, care mai cuprinde o poartă tradiţională maramureşeană, un altar estiv, un prăznicar şi o casă parohială cu sală polifuncţională. Proiectul a fost prezentat şi premiat la Festivalul de Arhitectură Torino 2013.
Biblioteca Judeţeană 'Alexandru şi Aristia Aman' (Craiova) a obţinut o nouă donaţie de carte pentru Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc - Colecţia 'Biblioteca Română din Freiburg'. Alcătuită din cărţi, reviste şi obiecte cu o valoare simbolică inestimabilă şi cu un mare potenţial muzeal, Colecţia cuprinde inclusiv o serie de documente şi manuscrise ale lui Nicolae Romanescu, primarul iconic al Craiovei. În felul acesta, potrivit directorului Mihai Neagu, 'o parte importantă a istoriei Craiovei se întoarce acasă din exil'. Înfiinţată la 1 mai 1949, "Biblioteca Română din Freiburg" este o instituţie simbolică a exilului românesc postbelic, cu un patrimoniu impresionant de carte, documente şi obiecte muzeale, care relevă amplitudinea fenomenelor culturale româneşti din diaspora. Biblioteca deţine o colecţie aproape completă a tuturor revistelor şi gazetelor româneşti din exil, precum şi manuscrise de o valoare inestimabilă precum: manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu şi manuscrise ale unor scriitori ca Vasile Alecsandri, Mircea Eliade, George Enescu, Elena Văcărescu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu. Acest patrimoniu este completat de obiecte şi costume populare din aproape toate provinciile româneşti şi din Macedonia.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved