Ministerul de Externe va putea propune organizarea de secţii de votare în diaspora pe lângă cele aferente misiunilor diplomatice.
Ministerul de Externe va putea propune organizarea de secţii de votare în diaspora pe lângă cele aferente misiunilor diplomatice, iar românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi vor putea exercita preferinţa electorală la orice secţie organizată în afara graniţelor, pe liste suplimentare. Anunţul a fost făcut de ministrul delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, după ce Guvernul a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, modificări aduse normelor de organizare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Potrivit acesteia, secţiile suplimentare vor fi integrate în lista finală de secţii de votare pentru Diaspora, listă care va fi stabilită de Autoritatea Electorală Permanentă. Ordonanţa prevede şi posibilitatea ca cererea de înscriere în Registrul Electoral şi copiile după actele doveditoare ale domiciliului sau reşedinţei în străinătate să poate fi trimise la ambasade sau consulate şi în format electronic, prin e-mail. Având în vedere că alegerile parlamentare au fost fixate pentru 11 decembrie, data până la care românii din diaspora se mai pot înscrie în Registrul Electoral, aşa cum prevede legea, devine 14 septembrie, a mai spus Maria Ligor.
În România, 2 septembrie este zi de doliu naţional în memoria victimelor cutremurului din Italia şi în semn de solidaritate cu poporul italian, a decis Executivul de la Bucureşti. Toate instituţiile şi autorităţile publice au obligaţia de a coborî drapelul în bernă, în timp ce posturile naţionale de radio şi televiziune îşi vor adapta programul. 11 români şi-au pierdut viaţa în urma seismului din Italia. Potrivit MAE, cinci români sunt internaţi în spitalele din Peninsulă.
Premierul Dacian Cioloş anunţă, pe pagina sa de Facebook, debutul campaniei "Dreptul tău de a şti", prin care cetăţenii află cum pot să întrebe şi să primească răspunsuri de la instituţiile publice. Pe site-ul dialogcivic.gov.ro al Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic poate fi văzut un film de animaţie care prezintă pe scurt prevederile Legii privind liberul acces la informaţiile de interes public. Prin această campanie, ministerul doreşte să crească gradul de conştientizare al cetăţenilor privind dreptul fundamental de a pune întrebări autorităţilor şi instituţiilor publice şi de a primi răspunsuri de la acestea, se mai arată în mesajul postat de premierul Dacian Cioloş.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a solicitat Parlamentului de la Chişinău modificarea Articolului 13 din Constituţie astfel încât limba de stat să fie limba română. Şeful statului a aminitit că, în decembrie 2013, Curtea Constituţională a decis, în baza Declaraţiei de Independenţă şi a concluziilor Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, definitiv şi ireversibil, că denumirea corectă a limbii de stat este limba română. El a mai spus că cei care susţin că vorbesc limba moldovenească nu fac decât să scindeze şi mai mult societatea. Declaratiile au fost făcute într-un discurs susţinut la Academia de Ştiinţe din Chişinău, cu ocazia Zilei Naţionale a Limbii Române.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved