Comisia Europeană şi-a exprimat regretul faţă de decizia Guvernului elveţian de a limita, timp de un an, accesul muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Elveţia.
Comisia Europeană şi-a exprimat regretul faţă de decizia Guvernului elveţian de a limita, timp de un an, accesul muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Elveţia. Autorităţile din Elveţia au anunţat, miercuri, că suspendă acordarea permiselor de şedere între unu şi cinci ani pentru cetăţenii români şi bulgari, după ce numărul acestor permise s-a triplat în ultimele 12 luni faţă de media perioadei anterioare. Un responsabil elveţian a comunicat Ministerului de Externe de la Bucureşti că limitarea accesului pe piaţa muncii se va face pentru cel puţin un an şi poate fi reînoită până în iunie 2019. Rămân nerestricţionate permisele de stabilire şi cele de şedere de până într-un an. Fostul ministru delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, şi-a exprimat regretul cu privire la decizia autorităţilor elveţiene şi, totodată, speranţa că aplicarea acestei măsuri restrictive pe piaţa muncii va fi limitată la anul 2017, cu atât mai mult cu cât numărul cetăţenilor români care au solicitat, pe parcursul perioadei recente, acest tip de permise de muncă este relativ redus. Şi MAE şi-a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elveţiană, care nu se încadrează în spiritul parteneriatului cu UE, privind respectarea liberei circulaţii a persoanelor şi a forţei de muncă şi nediscriminarea cetăţenilor europeni. Elveţia nu este membră a Uniunii, dar are cu blocul comunitar acorduri de cooperare, inclusiv privind libera circulaţie a persoanelor.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu ambasadorul Italiei la Bucureşti, Marco Giungi. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, la întâlnirea cu oficialul italian, şeful statului român a subliniat importanţa menţinerii la un nivel ridicat a relaţiilor privilegiate existente între cele două ţări. Ambasadorul a dat asigurări că guvernul ţării sale apreciază contribuţia valoroasă a comunităţii româneşti la dezvoltarea societăţii italiene. La rândul său, Klaus Iohannis a apreciat că cele două comunităţi - română în Italia şi italiană în România - reprezintă "pilonii punţii de legătură existente între cele două ţări". El şi-a exprimat speranţa în menţinerea bunei colaborări cu partea italiană în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă comunitatea românească în Italia.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut o întrevedere cu preşedintele şi cu vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul finlandez, Kari Tolvanen şi, respectiv, Eva Biaudet. Principala tema discutată a fost cazul doctorului român cu dublă cetăţenie Camelia Smicală. Partea română a solicitat sprijinul autorităţilor finlandeze pentru menţinerea identităţii etnice şi lingvistice a celor doi copii, aflaţi în custodia serviciilor sociale finlandeze. În acest sens, s-a propus participarea minorilor la o serie de activităti desfăşurate în limba română, prin intermediul asociaţiilor reprezentative româneşti din Finlanda. La rându-le, reprezentanţii finlandezi au asigurat susţinerea interesului superior al copiilor, sub rezerva respectării cadrului legislativ naţional. Camelia Smicală a fost dată în judecată pentru defăimarea autorităţilor, respectiv a executorilor judecătoreşti care au intervenit în forţă, în urmă cu doi ani, pentru a-i prelua cei doi copii ai săi (10 şi 11 ani). Camelia Smicală s-a stabilit de 12 ani în Finlanda şi, în urma divorţului, soţul finlandez a reclamat-o că intentionează să plece în România, motiv pentru care, în 2015, autoritătile finlandeze au preluat copiii. Condamnarea a stârnit un val de reacţii de susţinere din partea românilor din ţară şi din Diaspora.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va organiza, pe 28 mai, un eveniment dedicat educaţiei în limba română şi eforturilor pe care le face Statul român pentru păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice. Comunităţile de români din străinătate vor primi, în continuare, sprijin din partea Ministerelor pentru Românii de Pretutindeni şi Educaţiei, astfel încât să-şi păstreze identitatea românească în ţările în care s-au stabilit. Şcolile duminicale din diaspora şi cursurile de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească le oferă copiilor români posibilitatea de a păstra legătura cu limba maternă - a declarat ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac. Pe de altă parte, MRP a decis să organizeze mai multe seminarii de informare şi instruire a cetăţenilor români aflaţi în afara graniţelor pentru a-i familiariza cu procedurile, cadrul legal şi documentele necesare depunerii şi implementării cu succes a proiectelor.Primul seminar de pregătire va avea loc la Milano, pe 13 mai, la sediul Consulatului General, şi va fi susţinut de secretarul de stat Ovidiu Iane. Ulterior, MRP va organiza acţiuni similare în diferite oraşe din Italia, în Spania sau alte state, în funcţie de interesul comunităţilor.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved