Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a discutat cu ambasadorul Italiei la Bucuresti, Marco Giungi, despre situaţia comunităţii româneşti din Peninsulă.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a discutat cu ambasadorul Italiei la Bucuresti, Marco Giungi, despre situaţia comunităţii româneşti din Peninsulă. Potrivit unui comunicat al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), în cadrul convorbirilor s-a pus accent pe condiţiile de muncă ale cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul statului italian, modul în care cele două state abordează fenomenul muncii neînregistrate, precum şi posibilităţile de colaborare în domeniul cazurilor sociale. Ministrul Păstîrnac a subliniat că partea română va începe o campanie pilot în vederea informării corecte a cetăţenilor români cu privire la drepturile pe care le vor avea în ţările în care doresc să muncească, să studieze si să locuiască, protecţia faţă de abuz şi exploatare prin muncă sau de orice alt tip. La rându-i, ambasadorul Marco Giungi a amintit de măsurile adoptate de ţara sa pentru combaterea exploatării prin muncă, asigurând partea română de disponibilitatea autorităţilor italiene de a continua şi intensifica negocierile pe această temă şi la nivel inter-guvernamental, precizează comunicatul MRP. Pe de altă parte, diplomatul italian s-a întâlnit şi cu preşedintele Senatului de la Bucureşti, Călin Popescu Tăriceanu. Cel din urmă a afirmat că acordă o deosebită importanţă identificării celor mai adecvate măsuri care trebuie adoptate de autorităţile italiene, în coordonare cu cele din România, pentru a se asigura accesul cetăţenilor români care muncesc în Peninsulă la informaţie şi consiliere cu privire la drepturile de care beneficiază în calitate de cetăteni comunitari. Autorităţile române sunt pregătite şi au dorinţa să se implice activ în acest domeniu al cooperării bilaterale, în beneficiul persoanelor care s-ar putea afla în situaţii de risc, a mai spus preşedintele Senatului.
Pactul cu diaspora, un memorandum în baza căruia reprezentanţi ai instituţiilor din România şi ai organizaţiilor românilor din străinătate vor stabili un cadru de dezvoltare a relaţiilor, va fi semnat în acest an, la Bucureşti, a informat Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia). În document se va vorbi despre participarea românilor din străinătate la redactarea unor legi care-i privesc direct sau indirect, participarea lor la viaţa politică a ţării, participarea la dezvoltarea economică, prin investiţii directe sau atragerea de investitori, angajamentul clar al statului de a sprijini reîntoarcerea în ţară a românilor şi facilităţile pentru cei repatriaţi, programele de sprijin pentru menţinerea limbii române şi a tradiţiilor româneşti în comunităţile românilor din străinătate. Totodată, va fi subliniat rolul diasporei în sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, iar documentul va reprezenta un semnal 'dat de ambele părţi' de apropiere şi reconstituire a unităţii. Memorandumul va fi semnat de reprezentanţi ai comunităţilor din străinătate, de parlamentari şi reprezentanţi ai instituţiilor care au competenţe în domeniul românilor de pretutindeni, dar şi de toţi reprezentanţii instituţionali locali - primării, consilii judeţene - care vor dori să dea un semnal de apropiere de diaspora. După lansarea ideii, zeci de asociaţii din Italia, Spania, Belgia şi Grecia şi-au manifestat sprijinul.
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman a aprobat 32 proiecte în valoare de 76 milioane euro, prin Diaspora Start Up, acestea fiind destinate antreprenorilor români care locuiesc în străinatate sau celor care s-au întors recent în ţară şi doresc să-şi valorifice abilităţile profesionale dobândite în afară, prin deschiderea unei afaceri în România. Astfel, cetăţenii români care au domiciliul în străinatate de minimum 12 luni şi doresc să-şi înfiinţeze o afacere în România, pot accesa ajutorul de minimis în valoare maximă de 40.000 euro şi pot urma programe de formare antreprenorială (inclusiv de tip e-learning). În context, Andreea Pastîrnac, ministru pentru Românii de Pretutindeni, a subliniat că Diaspora Start-up este un exemplu foarte bun de conlucrare interministerială, prin care sunt sprijiniţi antreprenorii să se întoarcă acasă şi să aducă atât plus-valoare economiei româneşti cât şi infuzie de know-how din statele unde au lucrat.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved