Aproximativ 75.000 de familii de români, care au plecat la muncă în străinătate ca să câştige mai mulţi bani, şi-au lăsat copiii singuri acasă.
Aproximativ 75.000 de familii de români, care au plecat la muncă în străinătate ca să câştige mai mulţi bani, şi-au lăsat copiii singuri acasă. Din datele centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, rezultă că 97 de mii de copii trăiesc în România fără părinţi, la rude sau în sistemul de protecţie socială, fie cu un asistent maternal sau stau în centre de plasament. Cei mai mulţi români, peste 1,2 milioane sunt plecaţi în Italia. Potrivit corespondentului Radio România la Roma, în prezent, în această ţară, singura instituţie care poate influenţa într-un mod pozitiv opinia unui român este biserica. Episcopul ortodox Preasfinţitul Siluan vorbeşte despre importanţa reîntregirii familiei. În Italia, de exemplu, un copil cu vârsta până în 14 ani nu poate să rămână nesupravegheat în casă nici măcar o oră. În caz contrar, copilul intră în sistemul de protecţie socială putând fi preluat de părinţi abia după o sentinţă judecătorească, ceea ce ar însemna chiar şi după doi, trei ani.
Ani la rând, sumele trimise acasă de românii plecaţi în străinătate au fost mai mari decât valoarea investiţiilor străine. Deşi, de la intrarea României în UE, s-au succedat la putere 12 guverne, cu aceleaşi programe de atragere a investiţiilor, tot cei peste 3 milioane de români plecaţi peste graniţe au ajuns să susţină economia naţională. În ultimii 20 de ani, aproape 20% din cetăţenii României au emigrat. Impactul financiar al acestui fenomen este unul urias în ceea ce priveşte depopularea şi deprofesionalizarea României.
Blocul estic este din ce în ce mai competitiv pe piaţa de externalizare a muncii, iar România conduce acest trend, concurând cu ţări precum India şi China nu prin forţă de muncă ieftină, ci prin eficienţa costurilor şi calitatea serviciilor, arată o analiză a International Business Times. În ciuda optimismului continuu din jurul industriei de outsourcing, ultimii ani au adus o schimbare de model, întrucât locurile de muncă plătite ieftin continuă să fie automatizate. Acest trend înseamnă că ţările trebuie să ofere în continuare mai mult decât mână de lucru ieftină pentru a rămâne competitive.
Proba practică a examenului pentru obţinerea permisului de conducere este un calvar pentru majoritatea candidaţilor din România, mai ales din cauza timpului uriaş de aşteptare. Experţii spun că problema ar putea fi rezolvată prin mutarea serviciului de la Ministerul de Interne la cel al Transporturilor. Obţinerea permisului auto este, în multe judeţe din România, un adevărat examen al răbdării deoarece programările pentru proba practică se fac şi la şase luni distanţă de la susţinerea celei teoretice.
România a promovat, în aceste zile, la Bursa de Turism de la Milano - BIT, tradiţiile culinare, turismul cultural şi talentul meşteşugarilor. Potrivit Ministerului Turismului, un meşter popular a încondeiat ouă spre încântarea italienilor care sunt astfel invitaţi să se bucure de un Paşte altfel în România. Vizitatorii au fost poftiţi să guste sarmale cu mămăligă, cozonac din Bucovina, dar şi băuturi tradiţionale. Ministerul Turismului a participat la toate ediţiile Bursei de Turism de la Milano, încă din 1980. Bursa de Turism din Milano este unul dintre cele mai importante evenimente din industria turismului.
Pe 21 februarie începe un nou curs de limbă română pentru începători la sediul ICR Berlin. Acesta are loc săptămânal, miercurea, şi va dura până pe 21 martie. El se va relua în 18 aprilie şi se va încheia pe 16 mai. Taxă de participare:este de 60 EUR, iar pentru studenţi, elevi, pensionari de 40 EUR.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved