Românii care pleacă în Germania să lucreze în domeniul agricol au parte de condiții grele şi nu beneficiază de protecție, a declarat pentru Deutsche Welle un reprezentant al sindicatelor germane, citat de jurnalul.ro.
Românii care pleacă în Germania să lucreze în domeniul agricol au parte de condiții grele şi nu beneficiază de protecție, a declarat pentru Deutsche Welle un reprezentant al sindicatelor germane, citat de jurnalul.ro. Sobolcz Sepsi activează din partea proiectului Fair Mobilitat, care îşi propune să protejeze drepturile sezonierilor. El a afirmat că Asociația agricultorilor germani și guvernul federal au ajuns la un acord ce permite ca sezonierii să iasă de sub incidenţa dreptului german al muncii.
Lucrătorii nu-și pot alege angajatorul, sunt ținuți în barăci și duși în ferme, fără să aibă posibilitatea de a-și negocia condițiile de muncă și plată. Sepsi a spus că nu există garanții că se vor face plăți corecte, la nivelul anunțat de 9,35 euro/oră, nu a fost indicat cine plătește cheltuielile de transport din România și retur, iar românii pot fi înșelați și la costurile de cazare și masă. Pentru a limita riscul de transmitere a COVID-19, conaţionalii sunt ţinuţi în izolare şi nu li se permite contactul cu localnicii. De asemenea, ei nu au acces la sistemul de asigurări de sănătate din Germania. În aceste condiţii, sindicatele germane au inițiat o acțiune de consiliere pentru muncitorii români aflați în situații dificile în relația cu angajatorii. Proiectul Fair Mobilitat a pus la dispoziție linia telefonică gratuită în limba română 0800 000 56 02.
Ambasada României în Austria informează că Guvernul de la Viena oferă posibilitatea unui ajutor financiar pentru lucrătorii independenţi sau alte entități economice care nu mai realizează venituri din cauza pandemiei de COVID-19, scrie ziarulromanesc.at. Planul autorităţilor austriece se realizează în două etape.
În prima fază, fiecare entitate sau lucrător independent, care întrunește criteriile stabilite prin lege, primeşte o sumă de bani pentru o perioadă de maximum 3 luni, după cum urmează: cei cu un venit net anual sub 6000 euro primesc o subvenție de 500 euro/lună, iar cei cu un venit net anual peste 6000 euro primesc câte 1000 euro lunar.
În a doua fază de implementare, se acordă o subvenție de până la 2000 de euro/lună. Valoarea acesteia este determinată de pierderile cauzate de pandemie. Suma maximă plătită în cele două faze ale programului nu poate depăși 6000 de euro per entitate sau lucrător independent. Eligibile sunt întreprinderile individuale, întreprinderile mici (cu până la 10 angajați și cifră de afaceri de maximum 2 milioane euro), acționarii asigurați obligatoriu, lucrătorii independenți asigurați obligatoriu, precum artiștii, jurnaliştii, scriitorii, lectorii, experții, fizioterapeuții, asistenții medicali, moașele, şi profesiile liberale, precum medicii veterinari, notarii, avocații, inginerii civili sau farmaciștii. Cererea pentru obţinerea subvenţiei se găseşte online pe site-ul Camerei Economice din Austria, mein.wko.at.
54% dintre români se aşteaptă ca, în urma pandemiei, economia să se confrunte cu o criză mai lungă de un an de zile, potrivit unui sondaj de opinie realizat de compania Nielsen la finalul lunii martie. Pe de altă parte, 39% dintre respondenţi consideră că pandemia se va încheia în următoarele 2-3 luni. 93% dintre românii care trăiesc la oraş sunt preocupaţi cel puţin într-o oarecare măsură de epidemia de provocată de noul coronavirus, iar 71% cred că riscul de răspândire este mare sau foarte mare.
Potrivit unui alt studiu, realizat de Institutul Român de Sondare a Opiniei Publice, 86% dintre români cred că după ce va trece epidemia, viaţa va fi dificilă multă vreme. 52% se aşteaptă la recesiune, iar peste 60% cred că va creşte inflaţia şi se va devaloriza leul. În ansamblu, 54% cred că nivelul de viață va scădea, 31% că va rămâne la fel, iar 14% că o să crească. 42% dintre cei intervievaţi cred că, după epidemie, Guvernul ar trebui să se ocupe cu prioritate de crearea de locuri de muncă, iar 35%, de sprijinirea firmelor româneşti. Totodată, românii văd în Uniunea Europeană o sursă de siguranţă, 52% fiind de părere că ţara ar trebui să strângă mai puternic relațiile cu blocul comunitar. Sondajul a fost realizat în perioada 6-11 aprilie, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional şi are o marjă de eroare de +/- 3,6%.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Ion Chicu, a infirmat informaţiile apărute în presă potrivit cărora ar exista blocaje în livrarea de medicamente din România, transmite Radio Chișinău. El a spus că, în contextul pandemiei de COVID-19, există un dialog bilateral foarte bun şi a evidenţiat sprijinul acordat de București.
"Vreau să vă asigur că noi avem o cooperare foarte bună cu autoritățile din România în privința autorizării livrării medicamentelor", a declarat Ion Chicu într-o şedinţă a guvernului moldovean.
Radio Chişinău menţionează că în presa rusă a apărut o declarație a consilierului municipal din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Aleksandr Odințov, care acuza România că ar bloca transportul de medicamente. Ministerul român al Sănătăţii a autorizat livrarea de medicamente către Republica Moldova, deşi exporturile către alte state au fost sistate în condiţiile creşterii numărului de infecții cu noul coronavirus.
"Prin această măsură, România urmărește, de o manieră prioritară, să acorde sprijin direct cetățenilor Republicii Moldova. România a fost și este mereu alături de cetățenii Republicii Moldova, acordând ajutor de fiecare dată, la nevoie, în spiritul relației speciale bazate pe comunitatea de limbă, istorie și cultură și fundamentate pe cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova", se menționează într-un comunicat al Executivului de la București.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved