Peste 70% dintre românii de peste hotare doresc să se întoarcă în ţară în următorii cinci ani, însă trebuie să găsească în România condiţiile necesare, a declarat, marţi, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer.
Liderii societăţilor culturale româneşti din regiunea Cernăuţi, vestul Ucrainei, au manifestat, marti, în faţa sediului Administraţiei Regionale şi au organizat aşa-numite "funeralii ale limbii române". Ei au protestat, astfel, faţă de noua lege ucraineană a educaţiei, care limitează drastic dreptul la învăţământ în limba maternă pentru minorităţile naţionale. Potrivit actului normativ, copiii minoritarilor vor putea studia în limba maternă doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în ucraineană. Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.
Peste 70% dintre românii de peste hotare doresc să se întoarcă în ţară în următorii cinci ani, însă trebuie să găsească în România condiţiile necesare, a declarat, marţi, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer, într-o conferinţă pe tema dezvoltării IMM-urilor. El a afirmat ca 40% din cei plecaţi s-ar întoarce şi mai devreme de trei ani. Ilan Laufer a precizat că trebuie creată infrastructura necesară ca aceştia să revină acasă şi a amintit, de asemenea, că o mare problemă cu forţa de muncă se regăseşte în special în zona de vest a ţării.
Un proiect care are ca scop repatrierea românilor ce locuiesc în străinătate prin încurajarea lor de a-şi deschide, cu fonduri europene, o firmă în ţară, a fost lansat de Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor din Cluj. Proiectul Smart-Up Diaspora beneficiază de o sumă de implementare de 3,7 milioane de euro şi vizează, atât finanţarea a 50 de noi IMM-uri, cât şi acordarea de asistenţă directă pentru mai mult de 400 de persoane care doresc să îşi dezvolte competenţele profesionale şi să realizeze un plan de afaceri. Preşedintele APM Cluj, Augustin Feneşan, a declarat, într-o conferinţă de presă, că prin respectivul proiect se vor acorda finanţări de maximum 40.000 de euro. Conform acestuia, practic, o persoană care poate face dovada că este cetăţean român şi că locuieşte de 12 luni într-o altă ţară şi doreşte să îşi deschidă în România o firmă ar putea deveni beneficiar al proiectului. O condiţie importantă este ca firma să creeze două locuri de muncă. Firmele înfiinţate trebuie să funcţioneze în mediul urban, în orice regiune, cu excepţia zonei Bucureşti - Ilfov. În plus, prin proiect se acordă asistenţă directă pentru primele 417 persoane înscrise.
Procedurile de transfer ale cetăţenilor români condamnaţi în Danemarca vor fi demarate în perioada imediat următoare, la solicitarea autorităţilor daneze, în baza cadrului juridic procedural aplicabil, a anunţat, marti, Ministerul Justiţiei. Săptămâna trecută ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a avut o întrevedere cu omologul său danez, Soren Pape Poulsen, în marja Consiliului JAI de la Luxemburg. Toader a prezentat o serie de măsuri adoptate la nivel naţional prin care se urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea fenomenului supraaglomerării din penitenciare. Conform Ministerului Justitiei, problematica transferului în România pentru cetăţenii români condamnaţi în Danemarca este una recurentă pe agenda cooperării judiciare bilaterale dintre cele două state, amplificată în contextul unor recente decizii ale Curţii Supreme din această ţară prin care se refuză aducerea în România a respectivelor persoane având în vedere condiţiile de detenţie.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved