Românii din Marea Britanie au primit o serie de lămuriri din partea autorităţilor britanice în ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor europeni post-Brexit, accesul la beneficii şi procesul de înregistrare pentru obţinerea aşa numitului "settled status".
Românii din Marea Britanie au primit o serie de lămuriri din partea autorităţilor britanice în ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor europeni post-Brexit, accesul la beneficii şi procesul de înregistrare pentru obţinerea aşa numitului "settled status" - statutul de şedere permanentă. Partea britanică a explicat că statutul de şedere permanentă nu reprezintă un sistem de vize şi că obţinerea acestuia este un proces simplu, online, scopul nefiind de a respinge cererile, ci de a acorda rezidenţă. Totodată, românii au primit asigurări că vor putea circula în Marea Britanie pe baza paşaportului sau a cărţii de identitate indiferent dacă Regatul Unit iese din UE cu sau fără acord, iar copiii primesc aceleaşi drepturi ca părinţii lor. Mai mult, oficialii britanici au dat asigurări că, dacă unul dintre părinţi are un statut mai bun în Marea Britanie, atunci şi copilul va primi aceleaşi drepturi cu cele ale părintelui cu un statut mai favorabil. Dovada rezidenţei se poate face în multe moduri, inclusiv prin prezentarea unei programări la medic sau a unui bilet de avion. Când depun actele pentru obţinerea noului statut, solicitanţii trebuie să furnizeze informaţii generale despre ei şi să-şi declare istoricul infracţional, cu menţiunea că doar istoricul infracţional serios şi/sau persistent ar urma să afecteze solicitarea. Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, a afirmat pentru Agerpres că procedura pentru obţinerea "settled status" este deocamdată în fază de testare, sistemul urmând să intre în funcţiune abia la 30 martie, la o zi după ieşirea programată a Marii Britanii din UE. Diplomatul a spus că românii nu trebuie să nu se grăbească să se înregistreze în acest sistem, deoarece o pot face până la 31 decembrie 2020. Conform datelor oficiale, în Regatul Unit trăiesc şi muncesc aproximativ 1,7 milioane de cetăţeni din Europa Centrală şi de Est, dintre care circa 410.000 sunt români.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă s-a întâlnit, la Bucureşti, cu ministrul israelian al Egalităţii Sociale, Gila Gamliel, şi cu secretarul general al Organizaţiei Mondiale pentru Restituirea Proprietăţilor Evreieşti, Colette Avital, cu care a discutat despre acţiunile pe care România le va promova în sensul combaterii antisemitismului. Atât partea română cât şi cea israeliană au apreciat rolul comunităţii româneşti din Israel, precum şi al comunităţii evreieşti din România, care au un rol important în consolidarea relaţiilor bilaterale, inclusiv prin impulsionarea dezvoltării legăturilor economice. Totodată, premierul Dăncilă le-a mulţumit autorităţilor israeliene pentru sprijinul acordat în vederea păstrării identităţii lingvistice şi culturale româneşti. Potrivit Ministerului român de Externe, care citează statistici oficiale israeliene, în Israel trăiesc 86.200 de cetăţeni născuţi în România, cărora li se adaugă 125.800 de urmaşi ai familiilor originare din Romania născuţi în Israel.
Senatorul liberal Iuliana Scântei le cere autorităţilor din Republicia Moldova să le permită cetăţenilor aflaţi în diaspora să voteze la alegerile legislative pe baza cărţilor de identitate, nu doar a paşapoartelor valabile. Iuliana Scântei susţine că apelul său vine după ce a aflat că aproximativ 500.000 de moldoveni aflaţi în diaspora riscă să nu îşi poată exercita dreptul de vot întrucât autorităţile Republicii Moldova le cer acestora să prezinte la urne paşaportul valabil, şi nu cartea de identitate, aşa cum vor proceda cei rămaşi în ţară. Iuliana Scântei apreciază că acest fapt reprezintă o "discriminare" şi o "încălcare a drepturilor şi a egalităţii de tratament între cetăţenii aceleiaşi ţări". Senatorul liberal a reamintit că mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova au şi cetăţenie română şi preferă să folosească paşaportul românesc pentru a putea munci în statele membre ale Uniunii Europene. Pe 24 februarie în Republica Moldova sunt programate atât alegeri parlamentare cât şi un referendum consultativ privind micşorarea numărului de deputaţi din Parlament şi caracterul mandatului acestora.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved