Jurnal Românesc - 19.07.2021

Românii care vor să intre în Malta vor trebui să completeze formularul naţional maltez de localizare a pasagerului, formularul referitor la starea sănătăţii şi să prezinte dovada efectuării vaccinului împotriva COVID-19 sau rezultatul negativ al unui test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. Ministerul român de Externe arată că autorităţile malteze clasifică statele în funcţie de gradul de răspândire a SARS-CoV-2, în zona roşie, respectiv zona roşu-închis, iar România este inclusă în zona roşie. Efectuarea inoculării poate fi atestată prin prezentarea certificatului de vaccinare eliberat de autorităţile sanitare malteze, a certificatului digital european COVID, a certificatului de vaccinare emis de către Autoritatea Naţională de Sănătate din Marea Britanie sau a celor emise de Autorităţile Sanitare din Turcia şi Dubai. 

Persoanele care nu pot fi vaccinate din motive de sănătate, femeile însărcinate, copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani şi cetăţenii maltezi sau străini cu rezidenţa în Malta nu au obligaţia de a prezenta un certificat de vaccinare la graniţă, însă trebuie să prezinte un test PCR cu rezultat negativ efectuat cu maximum 72 ore anterior sosirii. MAE român atrage atenţia că autorităţile malteze pot dispune testarea obligatorie a celor care sosesc în ţară, dacă provin dintr-o zonă considerată cu risc ridicat, iar în acest caz cheltuielile de testare sunt suportate de persoana în cauză.

Ambasada Spaniei la Bucureşti a transmis că, în ciuda creşterii incidenţei cumulate a COVID-19 în această ţară în ultimele zile, Spania rămâne o destinaţie turistică "sigură". Reprezentanţa diplomatică arată că, deşi numărul de infectări a crescut, acest lucru nu s-a reflectat şi în numărul total de pacienţi spitalizaţi, iar rata deceselor în ultimele 14 zile raportată la un milion de locuitori este mai mică decât în Franţa, Italia, Germania, Austria, Irlanda, Grecia sau Croaţia, care raportează mai puţine infecţii la 100.000 de locuitori. Ambasada menţionează că peste 42% din populaţia Spaniei este complet vaccinată şi că 57% dintre locuitori au cel puţin o doză inoculată. 

"Spania conduce în clasamentul populaţiei adulte vaccinate cu ciclu complet, poziţionându-se înaintea Germaniei, Franţei, Italiei şi Poloniei", precizează ambasada. Instituţia mai arată că în unităţile turistice, comerciale, de agrement şi restaurante continuă să se aplice măsuri de control sanitar în ceea ce priveşte capacitatea, distanţarea fizică şi utilizarea unei măşti în spaţii interioare şi subliniază că deplasarea în Spania, cu respectarea regulilor sanitare, este sigură. Poziţia ambasadei vine după ce Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a inclus Spania în zona roşie a listei ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat.

Europarlamentarul român Eugen Tomac a declarat că va solicita efectuarea, în cel mai scurt timp, a unei vizite oficiale de lucru a unei delegaţii a Parlamentului European atât la Belgrad, cât şi în Valea Timocului, pentru a evalua situaţia drepturilor minorităţilor din Serbia. În urma unei vizite pe care a efectuat-o pe 17 iulie în Serbia, acesta şi-a exprimat ferma convingere că este absolut necesar să readucă în atenţia oficialilor europeni situaţia românilor din ţara vecină. "Le voi explica colegilor din Parlamentul European de la Bruxelles, dar şi, oficial, Comisiei Europene, de ce negocierile în relaţia cu Belgradul trebuie tratate cu mult mai multă seriozitate în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale. (...) Această problematică nu mai poate fi tratată doar ca o chestiune sensibilă. Pentru rezultate concrete, este nevoie de acţiune imediată şi hotărâtă", a afirmat europarlamentarul. 

În urmă cu aproape 10 ani, când liderii europeni trebuiau să decidă dacă Serbia avea să devină candidat la aderarea la UE, România a condiţionat parcursul european al statului vecin de semnarea unui protocol bilateral privind protecţia minorităţilor naţionale. Prevederile acestuia nu au fost, însă, respectate. "Consider, fără îndoială, că Serbia trebuie să devină stat membru al UE şi este necesar să o susţinem în acest proces. În acelaşi timp, Belgradul are obligaţia să creeze toate condiţiile necesare pentru ca fiecare minoritate naţională să se simtă protejată şi respectată", a punctat eurodeputatul român. Aproape 300.000 de români, numiţi vlahi de către administraţia sârbă, trăiesc în Valea Timocului fără acces la educație, presă, cultură sau serviciu religios în limba maternă.

Ansamblul etnofolcloric "Țărăncuța" din Marșinți, în regiunea ucraineană Cernăuţi, a aniversat 10 de ani de la fondare printr-un concert organizat în sala Casei de Cultură din orașul Noua Suliță. Agenţia BucPress transmite că ansamblul condus de Aurelia Bordian a primit felicitări atât din partea reprezentanţilor mediului asociativ şi ai comunităţii româneşti din regiune, cât şi din partea consulului general al României la Cernăuți, Irina Loredana-Stănculescu. Potrivit jurnaliştilor cernăuţeni, Ansamblul "Țărăncuța" s-a afirmat, de-a lungul anilor, prin portul naţional şi prin cântecele bătrânești, ca o veritabilă instituție de valorificare și promovare a tradițiilor naționale.