Jurnal Românesc - 22.01.2021

Președintele Comisiei senatoriale pentru comunitățile de români din afara țării, Claudiu Târziu, a anunţat că printre prioritățile echipei sale pentru următorii patru ani se numără reînființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi obținerea unui buget mai generos pentru Departamentul care gestionează relația cu comunitățile românești. Acesta a apreciat că reînființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni este absolut necesară în condiţiile în care în afara granițelor se află peste 10 milioane de români. Senatorul a amintit şi de o hotărâre guvernamentală din 2004, care prevedea înființarea unor filiale ale Institutului Cultural Român la Cernăuți, Moscova, Belgrad sau Atena, dar care nu a fost dusă la îndeplinire din lipsă de fonduri și voință politică. Claudiu Târziu a mai spus că îşi propune să se deplaseze în toate comunitățile românești importante din punct de vedere numeric și problematice din punct de vedere al respectării drepturilor românilor de acolo şi că primele comunități vizate sunt cele de lângă România. Totodată, el a explicat necesitatea înfiinţării unei agenții naționale pentru repatriere și reintegrare a românilor plecați în străinătate. "Trebuie să-i ajutăm pe cei care vor să se întoarcă în țară pentru că vin cu abilități diferite față de cele ale societății românești", a spus senatorul.

Europarlamentarul Eugen Tomac a solicitat Legislativului European crearea de mecanisme prin care să fie condiţionată acordarea de finanţări europene statelor partenere României care nu le garantează minorităților naționale accesul la educație în limba maternă. "Este inacceptabil ca minorităţilor care vorbesc limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care nu reprezintă niciun fel de risc pentru Ucraina să le fie îngrădit dreptul la educaţie doar sub pretextul că la Kiev s-a decis derusificarea sistemului de învăţământ", a declarat Tomac în cadrul dezbeterii Raportului privind situația Drepturilor Omului si a Democrației în lume. Deputatul european a amintit de faptul că, de la 1 ianuarie, in Ucraina a intrat în vigoare legea privind limba de stat, act normativ care "încalcă dreptul minorităţilor de avea acces la educaţie in limba maternă". "În această țară avem o comunitate de peste jumătate de milion de români și avem obligația să-i apărăm", a punctat Eugen Tomac. El a explicat că, așa cum Parlamentul European a cerut să fie condiționată alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, la fel trebuie procedat și cu finanțările europene furnizate statelor care au acord de asociere cu UE sau statelor candidate la aderare, prin care să le fie solicitată garantarea accesului minorităților naționale la educație în propria limbă.

Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat neconstituţională Legea 234 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, care conferea un statut special limbii ruse. "Limbii ruse nu i se conferă statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova", a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, Domnica Manole. Aceasta a amintit de rezultatele recensământului din 2014, când aproape 78% din populaţia Republicii Moldova a declarat că vorbeşte limba română şi doar puţin peste 9% limba rusă. Legea prevedea că angajaţii instituţiilor de stat erau obligaţi să discute, să ofere informaţii şi să asigure traducerea documentelor în limba rusă, dacă cetăţenii făceau solicitări în acest sens. Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniță, a calificat decizia Curţii drept corectă și normală şi a apreciat că această este o dovadă în plus că limba română trebuie să fie cunoscută de toți cetățenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Diplomatul a apreciat că menținerea acestei legi ar fi însemnat "o reîntoarcere în trecut". Legea 234 fusese votată la mijlocul lunii decembrie de deputaţi ai Partidului Socialist şi ai platformei "Pentru Moldova", dar a fost contestată la CCRM de un grup de trei parlamentari, între care un neafiliat şi doi ai Platformei Demnitate şi Adevăr.

Institutul Cultural Român a fost distins de Academia Română cu "Meritul Academic", în semn de apreciere pentru contribuția deosebită adusă la aniversarea Marii Uniri în străinătate, prin Programul Centenar al ICR. Programul Centenar a inclus peste 600 de proiecte, printre care realizarea unei statui a Reginei Maria în oraşul Ashford din Marea Britanie, sau editarea și publicarea în limba engleză a mai multor lucrări despre istoria Transilvaniei. În 2018, Institutul Cultural Român a organizat, în parteneriat cu Academia Română, o serie de proiecte cultural-ştiinţifice destinate creşterii vizibilităţii valorilor spirituale româneşti, cu deosebire în contextul marcării Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri. Printre acestea - un program de traduceri din literatura istoriografică românească, cu scopul de a spori circulația internațională a informației științifice românești și de a promova punctele de vedere românești în lume.