Jurnal românesc - 26.10.2022

Minorii care au împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, se arată într-un proiect de lege depus la Parlament. Iniţiată de 88 deputaţi şi senatori, propunerea legislativă modifică Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, precum şi Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Vor putea ieşi din ţară neînsoţiţi minorii cu vârsta de 16 ani care prezintă o declaraţie notarială a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului legal. Declaraţia va cuprinde acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul acesteia. Iniţiatorii proiectului apreciază drept "nejustificat" faptul că minorii sub 16 ani şi minorii care au împlinit vârsta de 16 ani sunt trataţi în mod similar, "cu toate că dezvoltarea psihosocială a unui tânăr de 16 ani este mai apropiată de cea a unui major peste 18 ani decât cea a unui minor de 14 ani". "În ţările europene, minorii care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători singuri, fără a fi însoţiţi de un major", mai susţin parlamentarii semnatari. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional în această speţă.

Ziua Armatei României a fost sărbătorită, la 25 octombrie, printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara noastră are reprezentanţe permanente, transmite Ministerul Apărării Naţionale. "România are un loc distinct în cadrul NATO şi o calitate incontestabilă de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice", a declarat cu acest prilej preşedintele Klaus Iohannis. Acesta a spus că Armata României continuă să se modernizeze şi a amintit că, în 2023, bugetul Apărării va creşte la 2,5% din PIB, pentru a spori capacitatea Armatei de a-şi îndeplini misiunile încredinţate şi de a conferi astfel României şi mai multă credibilitate în exercitarea rolului de pilon regional de securitate. Ceremonii de Ziua Armatei României au mai avut loc la cimitirele și la monumentele ostașilor români din Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Rusia, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.

Comisiile parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării au audiat şi acordat avize favorabile pentru doi ambasadori propuşi să preia conducerea reprezentanţelor diplomatice ale României în Danemarca şi Islanda şi, respectiv, Slovenia. Este vorba despre Mihai Alexandru Grădinar, care va ocupa fotoliul de ambasador în Slovenia, şi de Anton Niculescu, noul ambasador în Danemarca şi Islanda. Cei doi au fost avizaţi pozitiv cu unanimitate de voturi. "Cei doi ambasadori, diplomaţi de carieră, sunt profesionişti care şi-au făcut datoria în misiunile anterioare", a declarat preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean. Anterior, Anton Niculescu a ocupat funcţia de ambasador în Slovenia, iar Mihai Alexandru Grădinar pe cea de ambasador în Regatul Danemarcei şi în Republica Islanda.

Documentarul "Vapniarka", realizat de Olga Ștefan, va fi transmis, prin live-streaming, pe pagina oficială a Institutului Cultural Român la Tel Aviv, pe 27 octombrie, de la ora 17.00. Reprezentanţa culturală va organiza, cu aceasă ocazie, un eveniment de prezentare în limbile română și ebraică, la care vor participa Olga Ștefan, arhivista Greta Barak din cadrul Centrului de Documentare și Cercetare Ghetto Fighters' House şi ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid. Pelicula "Vapniarka" spune povestea deținuților din lagărul de concentrare din localitatea ucraineană cu acelaşi nume, care în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a făcut parte din Guvernământul Transnistriei, administrat de autoritățile române. Filmul a fost pus la dispoziţie de platforma "Viitorul Memoriei", fondată de Olga Ștefan, ce are drept scop familiarizarea publicului cu trecutul României și al Republicii Moldova. Evenimentul face parte din seria de activităţi dedicate marcării Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului din România.