Construcţia podului rutier de la Ungheni şi consolidarea podului rutier Galaţi - Giurgiuleşti reprezintă două dintre proiectele de infrastructură de interes comun care vor asigura tranzitarea frontierei dintre România şi Republica Moldova
Construcţia podului rutier de la Ungheni şi consolidarea podului rutier Galaţi - Giurgiuleşti reprezintă două dintre proiectele de infrastructură de interes comun care vor asigura tranzitarea frontierei dintre România şi Republica Moldova, a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, după întâlnirea cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă. Oficialul român a mai spus că a fost discutată şi organizarea, pe 11 februarie, la Chişinău, a Şedinţei Comune a Guvernelor celor două state. Grindeanu a avut apoi o întrevedere cu ambasadorul Serbiei în România, Stefan Tomasevic, în cadrul căreia a abordat subiectul proiectelor transfrontaliere, în special al interconectării autostrăzii care urmează să lege Timişoara de Moraviţa şi care va tranzita teritoriul ambelor state. La finalul întâlnirii, ministrul român a anunţat că, în perioada următoare, va avea o întâlnire cu omologul sârb pentru a pune la punct detaliile proiectelor comune.
Uniunea Salvaţi România consideră că prevederile din proiectul Ministerului de Interne de modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români sunt "complet absurde şi vor afecta milioane de români, atât din ţară, cât şi din străinătate". Parlamentarii USR au declarat că, în cazul în care legea ar fi adoptată în forma actuală, milioane de români ar risca să rămână fără acte de identitate în cazul în care Poliţia constată că nu locuiesc la domiciliul declarat. "Dacă proiectul ajunge în forma aceasta în Parlament, vom depune amendamente pentru a-l modifica şi pentru a împiedica un abuz din partea statului faţă de românii din diaspora", a declarat senatorul Radu Mihail. Acesta consideră că "soluţia modernă şi europeană" este eliminarea domiciliului de pe cărţile de identitate sau acceptarea paşaportului ca act de identitate. Parlamentarul apreciază că partidele care alcătuiesc coaliţia aflată la guvernare ignoră problemele românilor din diaspora pentru a le îngreuna anumitor categorii de cetăţeni accesul la vot. Peste 4 milioane de români sunt rezidenți doar în Italia, Marea Britanie, Spania și Germania, iar potrivit Autorităţii Electorale Permanente mulţi dintre aceştia şi-au păstrat în cărţile de identitate fostele adrese din România.
Lungmetrajul "Insula" în regia Ancăi Damian și "Cum se întinde un nor spre altul", scurtmetrajul de debut al lui Daniel Popa sunt prezentate anul acesta, în premieră, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam, care are loc între 26 ianuarie și 6 februarie. De asemenea, filmul "Călugăriţa", regizat de Ivana Mladenovic, va fi prezentat în cadrul CineMart, forumul de co-producție al Festivalului. Selecția oficială a festivalului olandez include 570 de filme din 90 de țări. Pe perioada desfăşurării manifestării au loc expoziții, spectacole, masterclass-uri și discuții cu cineaștii invitați. Totodată, festivalul este recunoscut ca platformă europeană de lansare a filmelor realizate de regizori debutanți, cu buget redus. Prezenţa românească este sprijinită de Institutul Cultural Român de la Bruxelles, care este partener al evenimentului din 2012. Până în prezent, 38 de filme românești - producții și co-producții - şi 22 de cineaști români au participat la festivalul de la Rotterdam.
Şase spectacole de Matei Mișniec, în regia Alessiei Oteri, vor fi prezentate, în perioada 28 ianuarie - 6 februarie, de Compania Metis Teatro și Teatrul Marconi din Roma. Este vorba despre piesele de teatru "Paparazzi", "Occident Express", "Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal", "Richard al III-lea se interzice", "Migraaanți sau prea suntem mulți pe această nenorocită de barcă" și "Despre ștergătoarele de picioare din punctul de vedere al aricilor". Dramaturg, poet și jurnalist român, Matei Vișniec a studiat filozofia la Universitatea București și a devenit un membru activ al Generației optzeciștilor, care şi-a lăsat amprenta asupra literaturii române. Matei Vișniec a compus poezie, însă din 1977 a scris teatru. Piesele sale au fost însă interzise de regimul comunist. În 1987, Vișniec a părăsit România pentru Franța, unde a primit azil politic. A început să scrie în franceză și să colaboreze cu Radio France Internationale. În prezent, piesele sale sunt puse în scenă în peste 20 de țări și sunt o prezență constantă la marile festivaluri teatrale europene. În România, după căderea comunismului, Matei Vișniec a devenit unul dintre autorii cu cele mai multe piese puse în scenă, iar Teatrul Municipal din Suceava îi poartă numele.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved