O parte din expoziţia de fotografii "Românii din jurul României", care a fost prezentată publicului în mai 2017 la Parlamentul României, a fost postată pe pagina de Facebook a Compartimentului Comunități Istorice din cadrul Institutului Cultural Român
O rezoluţie despre situaţia muncitorilor sezonieri din agricultură va fi dezbătută şi supusă votului în Parlamentul European în timpul sesiunii plenare din 17-19 iunie. Decizia a fost luată în Conferinţa preşedinţilor Legislativului în contextul în care, la nivel european, nu există standarde comune în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi condiţiile sociale ale acestor lucrători, ceea ce a permis apariţia abuzurilor. Problema drepturilor sezonierilor din UE este veche şi nu a fost abordată până acum unitar, dar cazurile de abuzuri la care au fost supuşi unii muncitori sezonieri români din Germania au readus-o în prim-planul actualităţii europene. Iniţiatorul dezbaterii, eurodeputatul român Dacian Cioloş, a declarat că este nevoie de "norme clare la nivel european privind contractele muncitorilor sezonieri, drepturile lor sociale şi condiţiile în care îşi desfăşoară munca atât în domeniul agriculturii, cât şi al construcţiilor, al turismului şi al serviciilor sociale".
Zilele trecute, europarlamentarul român Dan Nica solicita organizarea unei dezbateri în plenul Parlamentului European, concretizată prin adoptarea unei rezoluţii comune prin care să se ceară Comisiei Europene şi statelor membre să garanteze condiţii de călătorie în siguranţă pentru toţi lucrătorii sezonieri, cazare şi condiţii de muncă decente care să permită distanţarea fizică, norme precise de securitate a muncii, monitorizate de autorităţile abilitate, contracte de muncă înmânate lucrătorilor şi care stabilesc salarii negociate colectiv şi asigurări decente de sănătate, informaţii şi asistenţă în limbile materne ale lucrătorilor şi puncte de contact pentru situaţii neprevăzute. Dan Nica le-a cerut eurodeputaţilor români să dea dovadă de unitate şi să susţină acest demers în beneficiul conaţionalilor aflaţi într-o situaţie vulnerabilă, adesea umilitoare.
64 de români au fost repatriaţi din Franţa cu o cursă aeriană specială operată de compania TAROM, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Zborului Bucureşti - Paris - Bucureşti a transportat studenţi şi membri de familie ai acestora, un caz medical pentru care Ambasada României la Paris a întreprins demersurile necesare în vederea îmbarcării, alte persoane care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul francez, precum şi trei cetăţeni străini - un francez, un marocan şi un togolez - rezidenţi în România. Cu aceeaşi cursă aeriană a fost facilitată revenirea în Franţa pentru cinci cetăţeni francezi care se aflau pe teritoriul României. MAE precizează că repatrierile fac parte din demersurile întreprinse de autorităţi pentru revenirea acasă a românilor afectaţi de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Ministerul de Externe reaminteşte importanţa verificării, cu atenţie şi anterior oricăror deplasări, a informaţiile postate pe site-ul său mae.ro şi pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României.
O parte din expoziţia de fotografii "Românii din jurul României", care a fost prezentată publicului în mai 2017 la Parlamentul României, a fost postată pe pagina de Facebook a Compartimentului Comunități Istorice din cadrul Institutului Cultural Român. Expoziția a fost realizată cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, sărbătorită, anul acesta, pe 31 mai şi îşi propune să înlesnească accesul la cunoașterea acestei părți foarte puțin cunoscute a poporului român și a istoriei acestuia prin fotografii realizate în comunitățile din jurul graniţelor statului român. Sunt expuse fotografii din Ungaria, din Maramureșul istoric (actuala regiune ucraineană Transcarpatia), din Herţa (actuala regiune ucraineană Cernăuţi), Bugeac (actuala regiune ucraineană Odesa), din Basarabia şi Transnistria (Republica Moldova de astăzi), din Bulgaria şi din regiunile Timoc şi Voivodina aflate în Serbia. ICR precizează că instantaneele din Ungaria aparțin arhivei revistei "Foaia românească" din Jula, iar cele din regiunea Cernăuți, arhivei Institutului "Frații Golescu".
Expoziția "Transylvania Retouched. A Matter of Landscape and Representation", concepută de Institutul Cultural Român de la Berlin în 2019 și prezentată la Budapesta în martie 2020, va putea fi văzută online începând din 31 mai. Manifestarea, curatoriată de Daniela Duca şi Virág Major, a reunit lucrările artiștilor Aladár Garda, Anca Benera & Arnold Estefan, Zsolt Fekete, Károly Elekes, Lehel Kovács, Mircea Nicolae, Radu Băieș, Szabolcs Kisspál, români și maghiari, prepoderent originari din Transilvania. Expoziţia a cuprins materiale inedite - fotografii, înregistrări video și documente - din arhivele personale ale fondatorilor mişcării artistice land-art MAMŰ, un grup de neo-avangardă fondat în 1979 la Târgu Mureş, ce numără astăzi aproape 300 de membri. Proiectul online va putea fi accesat până pe 31 mai 2021 la adresa transylvaniaretouched.com şi va cuprinde o selecție de imagini din expozițiile de la Berlin și Budapesta, fragmente din interviurile cu artiștii participanți și elemente inedite din cadrul arhivei MAMŰ.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved