Jurnal românesc - 31.01.2020

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că românii din Marea Britanie nu trebuie să aibă niciun fel de îngrijorare după Brexit, pentru că drepturile acestora nu se schimbă. El a spus că acordul de retragere a Regatului Unit din UE prevede posibilitatea ca cetăţenii români care se deplasează în Marea Britanie pentru a se stabili acolo până la 31 decembrie pot să solicite înregistrarea în aşa numitul EU Settlement Scheme, până la 30 iunie 2021, pentru a obţine acel statut de rezident permanent sau de rezident. "Pentru cei care ajung în Marea Britanie după 31 decembrie 2021, acordul de retragere nu acoperă acest regim, prin urmare este important ca negocierile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit să ajungă la o soluţie care să asigure un regim nediscriminatoriu pentru cetăţenii europeni", a mai spus Aurescu. Recent, ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a declarat că 437.000 de români s-au înscris, până la 31 decembrie 2019, pentru obţinerea noilor statute.

Românii vor continua să beneficieze de roaming la tarife naţionale în Marea Britanie cel puţin până la 31 decembrie 2020, în ciuda Brexit-ului, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - ANCOM. Instituţia transmite că regulamentele europene "Roam like at home" şi cele referitoare la plafoanele tarifare pentru apelurile şi SMS-urile în interiorul Spaţiului Economic European vor continua să funcţioneze în Regatul Unit, graţie perioadei de tranziţie de 11 luni pe parcursul căreia cea mai mare parte a legislaţiei europene continuă să se aplice în relaţia cu Marea Britanie. 

"Negocierile ulterioare dintre Londra şi Bruxelles vor stabili ce se întâmplă după 31 decembrie 2020", a declarat vicepreşedintele ANCOM, Eduard Lovin. În acest context, români care călătoresc în Marea Britanie vor beneficia, cel puţin până la 31 decembrie 2020, de roaming la tarife naţionale, iar utilizatorii aflaţi pe teritoriul ţării noastre care iniţiază apeluri sau transmit SMS-uri către numere de telefon din Marea Britanie vor beneficia, în acelaşi interval de timp, de plafoanele tarifare actulale, respectiv 0,19 Euro/minut, fără TVA, şi 0,06 Euro/SMS, fără TVA.

Ultramaratonistul Tiberiu Uşeriu participă la ediţia din acest an a competiţiei Yukon Arctic Ultra, care se desfăşoară la Cercul Polar. Românul are de străbătut un traseu de 490 de kilometri şi vineri dimineaţă se afla pe locul al 7-lea din 20 de participanţi. Organizatorii transmit că prima parte a traseului este cea mai dificilă, deoarece ninge şi sportivii înaintează greu, în condiţiile în care trag după ei sănii de 30 de kilograme. Totodată, ei avertizează că, începând cu 1 februarie, temperaturile vor scădea până la -39 de grade Celsius, iar cursa se va încheia la 7 februarie. Tiberiu Uşeriu, în vârstă de 45 de ani, se află la a doua participare la această competiţie. Anul trecut a fost obligat să abandoneze, după ce a suferit degerături la picioare. Românul a câştigat însă, de trei ori la rând, un alt ultramaraton desfăşurat în zona Cercului Polar, numit 6633 Arctic Ultra.

Academia Română le solicită autorităţilor de la Chişinău să păstreze în uz oficial noţiunile corecte şi consacrate de "limba română" şi de "istoria românilor" ca fiind singurele valabile pentru denuminarea realităţilor pe care le cuprind. Academia se declară îngrijorată de încercarea reprezentanţilor puterii din Republica Moldova de a reintroduce noţiunea de "limbă moldovenească", inventată de propaganda sovietică. 

Într-o declaraţie postată pe site-ul său, Academia de la Bucureşti argumentează că nu există "limba moldovenească", ci doar limba română şi mai multe graiuri ale acesteia, între care şi cel moldovenesc. Academia susţine că ar trebui să se vorbească despre limba română, aşa cum limba pe care o vorbesc austriecii este germană, iar cea vorbită de belgienii non-flamanzi este franceză. "Promovarea ideii unei limbi moldoveneşti, diferită de cea română, nu reprezintă doar o distorsionare a unei realităţi şi identităţi culturale, ci şi o manipulare ideologică, pe care comunitatea internaţională nu o va accepta niciodată", afirmă Academia Română. 

La sfârşitul anului trecut, preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că limba de stat ar trebui să fie cea "moldovenească", iar în şcoli ar trebui să se studieze istoria Moldovei, în pofida faptului că 6 ani mai devreme, în decembrie 2013, Curtea Constituţională de la Chişinău a decis că limba română şi nu cea "moldovenească" este limba de stat în Republica Moldova. Potrivit ultimului recensământ, realizat în 2004, 60% dintre locuitorii Republicii Moldova şi-au identificat limba principală drept "moldovenească" şi doar 19% au afirmat că româna este limba lor nativă. De asemenea, rezultatele unui sondaj de opinie realizat de IMAS, în septembrie 2019, indică faptul că numai 30% dintre cetăţenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România, iar 60% s-ar împotrivi.