Guvernul de la Bucureşti a aprobat, prin memorandum, o serie de decizii care vizează interconectarea reţelelor de gaze naturale şi energie electrică între România şi Republica Moldova.
Peste 100.000 de români stabiliţi în Spania vor avea drept de vot pentru alegerile municipale care se vor desfăşura în această ţară pe 28 mai, a anunţat Oficiul pentru Recensământul Electoral spaniol, citat de agenţia EFE. Din totalul de 414.692 de cetăţeni străini proveniţi din 29 de ţări care au drept de vot la acest scrutin, majoritatea sunt originari din statele UE, în frunte cu românii, care numără 113.492, urmaţi de italieni (66.492) şi de germani (41.630). Din ţările terţe vor avea drept de vot la aceste alegeri din Spania 49.903 de rezidenţi, din care 12.420 provin din statele latino-americane. Aproape 1,1 milioane de români trăiesc în Spania, potrivit ministerului spaniol al Incluziunii, Securității Sociale și Migrației.
Guvernul de la Bucureşti a aprobat, prin memorandum, o serie de decizii care vizează interconectarea reţelelor de gaze naturale şi energie electrică între România şi Republica Moldova. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a anunţat că vor fi extinse lucrările la gazoductul Iaşi - Ungheni - Chişinău prin construcţia unei conducte de transport gaze pe Centura Chişinăului. "În privinţa energiei electrice, este vizată interconectarea sistemelor electro-energetice dintre România şi Republica Moldova prin investiţii de importanţă strategică, precum linia electrică aeriană de 400 KW Suceava-Bălţi sau extinderea staţiei dintre Suceava şi Bălţi cu interconexiuni de comunicaţii pe linie electrică pe direcţia Huşi - Cioara", a precizat Cărbunaru. Acesta a amintit de sprijinul acordat de România cetăţenilor din Republica Moldova pentru aprovizionarea cu gaze naturale şi energie în special în timpul iernii.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Patriarhia Română au semnat un protocol prin care îşi vor coordona eforturile pentru derularea de proiecte şi acţiuni comune care să conducă la întărirea identităţii spirituale şi culturale a românilor din afara ţării. Protocolul vizează proiecte educaţionale, protejarea şi revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, susţinerea manifestărilor culturale destinate românilor de pretutindeni, proiecte privind construcţia, repararea, conservarea şi dotarea bisericilor românilor de pretutindeni, renovarea şi întreţinerea de muzee, case memoriale, monumente istorice, cimitire, precum şi construcţia, renovarea, întreţinerea şi dotarea bibliotecilor românilor din străinătate.
De asemenea, se urmăreşte consolidarea rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi mânăstirilor ortodoxe româneşti din afara graniţelor şi a proiectelor promovate de DRP, inclusiv prin punerea la dispoziţie a spaţiilor folosite de parohiile româneşti, în special în zonele în care nu există misiuni diplomatice ale României. Se vor face, totodată, demersuri pentru desfăşurarea, în cadrul proiectului Şcoala de Duminică, a orelor de religie cu scopul de a familiariza copiii cu credinţa ortodoxă şi cu respectarea libertăţii religioase. DRP şi BOR urmează să sprijine prezenţa şi acţiunile parohiilor şi mănăstirilor ortodoxe româneşti în statele în care există comunităţi de români, să organizeze evenimente cu ocazia sărbătorilor, manifestări culturale şi biblioteci cu un fond de carte românească, în special literatură pentru copii şi manuale şcolare.
Consulul general al României la Cernăuţi, Irina-Loredana Stănculescu, încurajează parteneriatele între unităţile de învăţământ din România şi cele din Ucraina. Prezentă la Tulcea, la masa rotundă "Limba română, blestem şi binecuvântare" organizată cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea Colegiului dobrogean "Spiru Haret", aceasta a amintit că, în prezent, sistemul educaţional şi biserica din Ucraina trec printr-o perioadă dificilă. "În cei aproape cinci ani de mandat, am avut posibilitatea să le simt trăirile, frustrările, bucuriile, lupta aceasta necontenită pentru limba maternă. Vă încurajez să le fiţi aproape prin contracte bilaterale, prin proiecte de cooperare transfrontalieră cu aceşti oameni, pentru că au nevoie de dumneavoastră. Trebuie să fiţi alături de comunitatea românească şi nu numai în contextul actual geopolitic", a declarat Stănculescu. La masa rotundă au participat şi reprezentanţi ai unor unităţi de învăţământ din Ucraina şi Republica Moldova, care au deplâns faptul că din ce în ce mai puţini elevi de liceu aleg specialitatea Limba şi literatura română. Totodată, directorul Colegiului "Spiru Haret", Florin Anastasiu, a anunţat că şcoala pe care o conduce va semna două parteneriate de înfrăţire cu unităţi de învăţământ din Republica Moldova şi Ucraina.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved