Klaus Iohannis a participat la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române

Reuşitele din 1859, când s-a realizat Unirea Principatelor Române, reprezintă o "lecţie veritabilă de responsabilitate pentru noi toţi" , a declarat președintele României, Klaus Iohannis, prezent la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, la monumentul "Mormântul Ostaşului Necunoscut" din Parcul Carol I.

"Dragi români, în urmă cu 164 de ani, aspiraţiile românilor de a trăi în acelaşi stat şi sub un singur drapel erau cu un pas mai aproape de realitate, prin Unirea celor două Principate, Moldova şi Ţara Românească. Dorinţa puternică de unire a românilor, manifestată în mod limpede şi răspicat în cadrul Revoluţiei paşoptiste, nu a rămas un simplu ideal, ci a devenit realitate prin efortul neostenit şi dedicarea elitelor vremii de a găsi soluţiile politice potrivite. (...) Viziunea, ambiţia şi entuziasmul paşoptiştilor şi unioniştilor constituie un exemplu viu de dăruire, patriotism şi abnegaţie pentru dezvoltarea naţiunii române. Reuşitele din 1859 reprezintă o lecţie veritabilă de responsabilitate pentru noi toţi, cei care continuăm să clădim România europeană, modernă şi democratică, indiferent unde ne aflăm", a spus şeful statului.

În urmă cu aproape 160 de ani, a mai spus Iohannis,  Alexandru Ioan Cuza crea prima lege modernă a învăţământului, care introducea obligativitatea şi gratuitatea educaţiei, indiferent de clasa socială sau de gen.  În acest an, viziunea proiectului "România Educată" va fi pusă în practică prin noi legi, menite să "revigoreze sistemul de învăţământ şi să îl alinieze la cerinţele prezentului şi cele ale viitorului".  România dispune de fonduri europene semnificative pentru dezvoltare în următorii ani. Nu mai există justificări pentru care marile proiecte de infrastructură să sufere întârzieri."Reiterez apelul de a se utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a finaliza reformele de care are nevoie ţara noastră şi pentru a eradica disfuncţionalităţile care trenează de prea mult timp".

Sărbătoarea Unirii Principatelor Române din acest an are loc într-un context marcat de situaţii de criză care se succed cu rapiditate."De aproape un an, războiul s-a întors pe continentul nostru, odată cu invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă, cu efecte pe care le resimţim cu toţii. Numeroasele provocări cu care ne confruntăm la nivel european riscă să slăbească ataşamentul profund faţă de valorile democratice. Sunt vremuri extrem de dificile, care ne pun la încercare sistemul de valori sau credinţa în principiile europene. Vom trece cu bine acest veritabil test dacă, la fel cum ne îndeamnă Hora Unirii, vom şti 'să dăm mână cu mână', să preţuim solidaritatea şi unitatea! România a dovedit mereu că este un stat puternic, mai ales atunci când clasa politică, instituţiile publice şi cetăţenii au acţionat împreună, punând pe primul loc binele comun. Acum, poate mai mult ca oricând, este important să ne concentrăm pe lucrurile care ne apropie, călăuziţi de spiritul unităţii naţionale", a spus președintele.

Marcarea zilei Unirii Principatelor Române la Mormântul Ostaşului Necunoscut reprezintă o aducere-aminte a jertfelor pe care înaintaşii noştri le-au făcut pentru independenţă, unitate şi suveranitate."Istoria ţării noastre s-a construit prin angajamentul şi sacrificiile unor întregi generaţii, cărora le datorăm preţuirea noastră, pentru că au luptat şi au înfruntat cu demnitate şi curaj riscuri şi provocări în vremuri extrem de tulburi", a mai declarat şeful statului, care a subliniat că dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti a reprezentat piatra de temelie a definirii naţiunii române, orientată către valorile occidentale, democraţie, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

La 24 Ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Moldovei cu Ţara Românească, eveniment politic petrecut acum 164 de ani, (1859), sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ministerul Apărării Naționale (MApN)  împreună cu autorităţi centrale şi locale, au organizat ceremonii militare şi religioase în toate garnizoanele unde au fost ridicate monumente dedicate Unirii Principatelor Române. Drapelele de Luptă ale Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul" şi Brigăzii 15 Mecanizată "Podu Înalt" au fost decorate de preşedintele Iohannis cu Ordinul "Virtutea Militară" în grad de Mare Ofiţer cu însemne de pace pentru militari, respectiv cu Ordinul "Virtutea Militară" în grad de Ofiţer cu însemne de pace pentru militari.

Şeful statului a depus o coroană de flori la monumentul "Mormântul Ostaşului Necunoscut".

Premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. au participat la manifestările de la Iași, unde au asistat mii de persoane. Rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea săvârşită acum 164 de ani - un exemplu autentic de unitate a voinţei românilor, care a deschis calea emancipării şi modernizării statului. Responsabilitatea clasei politice şi a instituţiilor statului este să onoreze acest act al întregirii naţiunii române. ”Actul de acum 164 de ani a fost opera de voinţă şi de curaj a întregului popor şi a elitei sale politice. Lecţia istorică rămasă peste timp este că prin voinţă, unitate, curaj şi susţinerea cetăţenilor noştri putem reuşi cele mai ambiţioase obiective. Realizările recente confirmă acest lucru. Aderarea României la NATO, obţinerea statutului de membru al Uniunii Europene sunt exemple grăitoare", a afirmat Ciucă.

Cei 164 de ani de la Unirea Principatelor Române au fost marcați, în bisericile ortodoxe din întreaga țară, prin slujbe de Te Deum, la sfârşitul cărora, timp de un minut, au sunat clopotele. 24 ianuarie 1859 a constituit, "un eveniment crucial din istoria poporului nostru, împlinire a unui ideal istoric", încununat la Bucureşti prin alegerea ca domnitor al Ţării Româneşti a lui Alexandru Ioan Cuza, într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dealul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei, potrivit Patriarhiei Române.