La magazin, ca la muzeu

Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după luna iulie 2020, pe fondul înmulţirii îngrijorărilor că o criză energetică la iarnă va conduce la o diminuare a activităţii economice, spun economiștii de la Bloomberg. Gospodăriile şi companiile din Europa se pregătesc, deja, pentru posibilitatea raţionalizării energiei, după ce Rusia a redus livrările de gaze spre regiune. În paralel, se luptă cu o inflaţie record şi blocaje de aprovizionare. Sondajele privind activitatea în sectorul de business arată că aceasta a început să se contracte încă din luna iulie. În acelaşi timp, inflaţia este aşteptată să ajungă la un vârf de 9,6% în ultimele trei luni ale anului, de aproape cinci ori peste obiectivul Băncii Centrale Europene. Încă aspirantă la statutul de membră a zonei euro, România se confruntă, la rându-i, cu dificultăţi. Într-un raport al BNR de acum aproximativ o lună se arăta că inflaţia şi-a intensificat ritmul de creştere şi a depășit 15 procente, pe fondul şocurilor provocate de preţul exorbitant al energiei, combustibililor sau de majorarea preţului produselor alimentare. Iar inflaţia nu a ajuns încă la punctul cel mai înalt din acest an, a apreciat la Radio România profesorul universitar de ştiinţe economice, Mircea Coşea 

"Vom mai asista la o creştere a inflaţiei. Nu foarte mult, nu foarte spectaculos. Dar ea va creşte. Pentru că, deocamdată, factorii importanţi care au condus la această creştere nu s-au diminuat ca importanţă - la energie nu avem nicio veste bună, oprirea gazului de către Rusia a avut un efect negativ. Însă, ceea ce mă interesează este situaţia din România. Această cifră de 15,3% este un fel de medie a preţurilor la multe produse. În momentul de faţă ne interesează produsele de bază, cele pe care le consumă populaţia în cea mai mare parte. Aceste produse sunt alimentele. Or, aici inflaţia este mult mai mare. Există o creştere care după unele calcule ajunge la 28 până la 30%, poate şi mai mult în ultimele zile. Cum facem ca această inflaţie care se referă la produsele cel mai mult consumate de populaţia românească să fie cât de cât temperate? Miracole nu se pot face, însă ceva se mai poate face şi anume forţarea ofertei de produse româneşti agroalimentare." 

Dacă Executivul reuşeşte să introducă pe piaţa românească mai multe produse româneşti, adică să aibă o ofertă mai mare, explică profesorul Coşea, se reduce importul şi, cu această ocazie, inflaţia maipoate fi temperată. Altfel, el nu crede în posibilitatea ca, în următoarele luni, inflaţia să scadă. Aceasta ar putea să aibă o tendinţă de scădere spre jumătatea anului viitor, în condiţiile în care Rusia va fi forţată de împrejurări să reînceapă un export de gaze spre Europa în anumite condiţii politice, crede Mircea Coșea 

"Deocamdată, ea a găsit un debuşeu, în China, în India, dar asta nu acoperă ceea ce câştiga din Europa.Deocamdată, Rusia câştigă, este câştigătorul clar d.p.d.v. al veniturilor la sancţiunile pe care Europa le-a impus, dar asta este o chestiune temporară. Situaţia economică a Rusiei se agravează zi de zi, iar ea va trebui până la urmă să revină la ceea ce e mai important pentru ea şi anume acumularea de venituri - Rusia din punct de vedere al comerţului exterior e o ţară slab dezvoltată, ea trăieşte din exportul primar de energie şi materii prime. Dar asta nu acum, deocamdată situaţia politică e foarte încrâncenată. Nu cred că în viitoarele luni vom asista la o temperare a inflaţiei, din contră s-ar putea să vedem o anumită creştere." Între timp, în România scumpirile continuă, chiar dacă şi-au redus uşor avansul. Românii fac față din ce în ce mai greu creșterilor foarte mari de prețuri, cu atât mai mult cu cât veniturile lor au stagnat sau au fost palid indexate, cu mult sub rata inflației. Această inflaţie e, într-adevăr, una mincinoasă raportat la nivelul de trai din România, raportat la situaţia economică, spune analistul economic Adrian Negrescu 

"Pentru că, da, inflaţia ne afectează pe toţi la buzunar, pe fiecare în parte, plătim mai mult la hipermarketuri, pentru mulţi dintre români, am mai spus-o de multe ori, vizita la hipermarket a ajuns ca la muzeu, doar admiră produsele, iar dacă e să cumpere, cumpără la suta de grame. Dincolo de această perspectivă a oamenilor care simt în buzunarul lor ce înseamnă inflaţia, marea problemă în momentul de faţă mie mi se pare că e inflaţia în zona economică, în zona de producţie. Iar creşterea preţurilor la poarta fabricii cu peste 50% anunţă, din păcate, o continuare a acestui iureş inflaţionist pe care îl simţim de câteva luni şi care tinde să se adâncească. Nu vom scăpa aşa uşor de inflaţie pentru că, din păcate, nu am luat măsurile necesare pentru a stăvili două dintre componentele esenţiale ale acestui mecanism inflaţionist. Unu, este zona de energie acolo unde noi doar am pus nişte pansamente unui bolnav aflat aproape în comă, cum este economia românească şi nu am luat măsurile necesare pentru a stăvili practic specula din zona de energie, pentru a tempera creşterile de preţuri mai ales prin măsuri fiscale. Iar, pe de altă parte, avem zona asta de comerţ din România, care, de asemenea, este o zonă speculativă şi care, din păcate, se bazează din ce în ce mai mult pe importuri." Iar inflaţia e ca un elastic, mai spune Adrian Negrescu, de care, dacă tragi prea mult, se rupe, adică firmele rămân cu mărfurile, cu serviciile, nevândute şi economia se blochează.