Labirint La Jumătate. Flowers Were Here

Poartă un nume incitant: "Labirint - la jumătate". Şi este un proiect de, ceea ce se numește, "Artă Publică Independentă", fiind rezultatul unui drum destul de lung parcurs, în timp, prin lucrări de cercetare și experiențe artistice comunitare a trei doamne venite din lumi diferite: Roxana Donaldson, artist vizual,  Ana-Cristina Irian,  cercetător în arte vizuale, şi Cristina Bodnărescu, răspunzătoare de transformarea înregistrărilor şi ideilor primelor două artiste într-un film, ce a şi participat la festivalul de film şi video, VKRS Bucureşti.

Cristina Irian ne-a povestit: "Este un proiect deopotrivă artistic, dar şi cu o nuanţă civică, pentru că îşi propune să răspundă activ la nevoia de a păstra comunitatea împreună într-o perioadă de criză şi să salveze, simbolic, flori, alungate din pieţe, prin încorporarea şi transformarea lor în obiecte de artă. Eu am lucrat direct cu buchete de flori din piaţa Matache, primite de la Roxana, cărora le-am urmărit evoluţia pentru o durată de peste o lună, am realizat opt păpuşi din florile primite, pe care le-am numit "Păpuşile de pe Matache", păpuşi care au căpătat forme în mişcare. Ele par că dansează.  Am utilizat în a doua parte a proiectului păpuşile şi conturirile acestora, peste care am adăugat aşa-numite versuri din flori. Şi am documentat video tot acest proces de transformare a  buchetului de flori."

Din acest schimb de flori, artistele au făcut un performance, despre care am aflat mai în detaliu de la Roxana Donaldson:

"Este un proiect artistic pe care noi l-am conceput ca fiind o întâlnire a oamenilor cu plantele, în urban. Am vrut să vorbim despre viaţa oamenilor şi a florilor, în această perioadă de izolare, de anxietate generate de pandemia cu Covid 19. Şi am vrut să vedem cum oamenii şi plantele trăiesc şi rezistă împreună în oraşe. Performance-ul a fost insprat de abandonarea florilor cultivate de micii producători locali, în pieţe, în noiembrie 2020. Acesta a fost punctul de plecare şi de aici am ajuns la un film, iar apoi la ideea de a face din florile uscate obiecte de artă. 

Eu sunt un artist vizual interdisciplinar, totdeauna m-a interesat zona de eco-art, de plant-art şi mi-am dorit să fac o artă interdisciplinară şi conceptuală cu şi despre plante. Iar prin "Labirint la jumătate" am găsit o expresie perfectă pentru ceea ce mă interesează să exprim în arta mea, şi anume comunicarea între noi, oamenii, şi specia vegetală.  Am pornit de la un gest de revoltă, am făcut împreună cu Ana-Cristina Irian un performance care a constat în a ne întâlni la jumătatea drumului dintre piaţa ei şi piaţa mea, de unde a cumpărat fiecare flori în ultima zi în care pieţele erau deschise. Şi întâlnindu-ne la mijlocul acestui drum, ceea ce s-a nimerit să fie strada Labirint din Bucureşti, acolo am făcut schimb de flori. Ne-am dăruit practic flori în mijlocul pandemiei, în izolare, într-un moment în care oraşul era rece, gol, închis şi oamenii foarte anxioşi. Am filmat totul, am înregistrat şi sunetul oraşului, pentru că am vrut să avem o mărturie a acestui performance urban."

Viaţa florilor a continuat în casele de adopţie, casele artistelor, iar după uscare, au fost reinventate: Roxana Donaldson: "Eu am pictat pe pânză de in, am scris cu o peniţă povestea lor, "flori abandonate, salvate" şi cuvintele acestea s-au amestecat, au devenit pete de culoare, peste aceste pete de culoare am cusut flori şi am obţinut un obiect de artă, pe care în cadrul celui de-al doilea performance l-am expus în stradă. Eu l-am numit "Flowers were here", pentru că florile s-au întors în locul în care mai fuseseră înainte. Le-am lăsat în stradă. Fiecare din noi a lăsat câte o lucrare: eu am lăsat un peretar lucrat pe pânză de in cu flori, iar ea a lăsat o păpuşă făcută din flori uscate. Ele au rămas pe zidul pe care noi le-am expus, în cadrul acestui performance de free-art, care exact asta presupune, să creezi cu tot sufletul o artă pură, o artă care nu este înregimentată şi să o dăruieşti oraşului, comunităţii, gratuit, fără condiţii."

Cristina Irian a adăugat: "Am început proiectul dimineaţa şi l-am continuat după amiaza şi urmează să ne întâlnim a treia oară pe aceeaşi stradă, de data aceasta seara, pentru a lucra cu obiectele pe care le-am realizat într-o altă formă. Eu voi folosi în principal forma obiectului păpuşă şi umbrele acestui obiect, într-o formulă de reactivare a spaţiului."

Aşteptăm partea a treia a proiectului, care va avea mai multe componente: prezentarea filmului cu viaţa florilor transformate în obiecte de artă, o expoziţie cu lucrări noi, în care florile uscate sunt integrate şi un nou performance stradal.