Legile Justiţiei, modificate de Guvern

La 2 ani de la lansarea lor în dezbatere publică, proiectele de lege care vizează justiţia au fost aprobate de executivul de la Bucureşti şi trimise Parlamentului spre dezbatere şi adoptare. Cele trei proiecte privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi statutul Consilului Superior al Magistraturii. Iniţatorul lor, ministrul de resort, Cătălin Predoiu, speră că legile vor avea, după trecerea prin filtrul parlamentar, o formă care va rezolva un element important al Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Reforma profundă în domeniu este o exigenţă impusă de Comisia Europeană încă de la instituirea MCV, în 2007, când România a intrat în Uniunea Europeaană. Autorităţile de la Bucureşti speră că acest mecanism va fi ridicat. 

Cătălin Predoiu: "Înseamnă bifarea punctului central din cadrul MCV şi, da, eu cred că suntem în punctul în care putem să ne punem această problemă, odată adoptate legile, sigur, într-o formă care să păstreze nivelul calitativ al reglementării şi obiectivele pe care ni le-am asumat". Documentele au primit avizul consultativ al CSM. 

Totuşi, de la lansarea lor în dezbatere, proiectele au fost întâmpinate cu critici în rândul asociaţiilor de magistraţi şi al societăţii civile, fiind amendate de acestea. Coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a anunţat că susţine adoptarea celor trei legi. Din opoziţie, USR consideră, însă, că nu există nicio şansă ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare să fie ridicat pe merit. În forma actuală, proiectele legilor justiţiei îndepărtează România de calea reformei şi subjugă puterea judecătorească reţelei antireformiste, create chiar în interiorul magistraturii, acuză USR. Într-un comunicat, formaţiunea afirmă că noile legi ale justiţiei arată clar că Secţia Specială care vizează faptele magistraţilor nu dispare, ci doar se transformă, iar influenţa politică asupra numirii procurorilor este păstrată intactă, în ciuda recomandărilor formulate de partenerii europeni. 

Critici similare au formulat şi reprezentanţii formaţiunii REPER, a fostului premier tehnocrat Dacian Cioloş, care îl acuză pe ministrul Predoiu  că a ocolit abil solicitările Comisiei Europene şi ale celorlalte organisme internaţionale, care monitorizează evoluţia justiţiei din România. Cătălin Predoiu a respins criticile lansate în spaţiul public cu privire la anumite aspecte din proiectele de legi şi a afirmat că toate demersurile legislative de până acum ale ministerului pe care îl conduce, precum şi celelalte documente aflate în elaborare, între care modificarea codurilor penale, vor duce la soluţionarea punctului central din cadrul MCV. Experţii în domeniu au identificat deja câteva hibe majore ale proiectelor. Una dintre ele ar fi eliminarea prevederilor legate de numirea şi revocarea poliţiştilor care participă la anchete judiciare prin ordin al Procurorului Genreal. Dispariţia acestor prevederi ar deschide calea spre controlul politic asupra poliţiştilor judiciari, cred experţii.