La capătul unei campanii electorale neobișnuite, în care pandemia a fost temă dominantă, scrutinul parlamentar de la finalul săptămânii trecute a înregistrat recordul negativ al celei mai scăzute prezențe la urne din istoria democratică a României.
La capătul unei campanii electorale neobișnuite, în care pandemia - cu toate consecințele ei - a fost temă dominantă, scrutinul parlamentar de la finalul săptămânii trecute a înregistrat recordul negativ al celei mai scăzute prezențe la urne din istoria democratică a României. Pentru mai mult de două treimi dintre românii cu drept de vot opțiunea a fost să nu aleagă. Nu a fost neapărat o surpriză, căci o trecere în revistă a alegerilor anterioare arată că parlamentarele nu suscită un mare interes, în general, în România.
Invitat la Radio România, analistul politic Radu Tudor a vorbit, între altele, și despre motivele care au dus la această prezență mică la urne "Există o teamă de virus, indiscutabilă, și cred că aceasta este principala cauză. A doua cauză cred că este imposibilitatea găsirii unei opțiuni să spunem convingătoare pentru mulți dintre cetățenii care ar fi trebuit să voteze. Am auzit această replică de multe ori nu am cu cine să votez - nu votez cu stânga pentru că în mod tradițional nu votez cu stânga, nu votez cu dreapta pentru că avut o guvernare oarecum dezlânată, nu pot să votez cu partidele noi pentru că unii sunt naționaliști, extremiști ș.a.m.d., alții sunt acuzați de lipsa unei identități ideologice.
Angajamentele neîmplinite au reușit să stârnească o respingere atât de mare față de ideea de vot, față de alegeri, astfel încât semnalul de alarmă pe care îl avem astăzi în legătură cu participarea la vot ar trebui să fie un duș rece, ar trebui să fie un Ice Bucket pentru toate partidele politice din România. Există, din păcate, un cumul de caracteristici ale parlamentarului și ale Parlamentului care fac din instituția fundamentală a democrației instituția cu nivelul cel mai scăzut de încredere în România. Instinctele noastre sunt profund democratice și mai mult decât atât, România este o țară turnesol în privința sentimentelor față de apartenența la sistemul occidental de valori, la UE, la NATO, (...) dar Parlamentul este corigent în fața cetățenilor. Parlamentul, de 30 de ani, nu reușește să depășească acea barieră de 15% încredere. "
Opțiunile celor care au votat totuși au creionat un legislativ în care se regăsesc parlamentari din cinci structuri politice: PSD, PNL, USR-PLUS, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și UDMR. Din nou, Radu Tudor, cu o analiză a rezultatelor "Prima concluzie simplă este că PSD a câștigat alegerile și foarte probabil nu va guverna. A doua concluzie simplă e că PNL, USR-PLUS și UDMR vor putea forma o majoritate de guvernare și asta e o veste bună, nu prin perspectiva partidelor care compun această coaliție, ci prin faptul că vom avea o stabilitate politică, o majoritate parlamentară definită și un guvern care să gestioneze România, mai bine sau mai rău, în următorii patru ani. Al treilea element - surpriza AUR, acest curent naționalist, suveranist, efect al pandemiei, al modului în care Donald Trump a generat modele în întreaga lume, al teoriilor conspirației, al curentelor fake news, al manipulării și, nu în ultimul rând, al luptei fățișe împotriva măsurilor medicale și împotriva științei medicale care încearcă să țină cât se poate de sus garda împotriva acestui coronavirus. Există figuri din acest partid AUR care au protestat în mod deschis în Piața Victoriei împotriva purtatului măștii. Cea mai mare surpriză este faptul că nimeni nu a fost capabil să anticipeze, nici jurnaliști, nici sociologi, nici politicieni, apariția acestui curent care se datorează, cred, în mare, mare măsură celor 10 luni de pandemie, restricțiilor și frustrărilor și revoltei care au apărut în această perioadă."
Formațiune politică cvasinecunoscută, înființată în urmă cu un an, AUR a obținut acum voturile a peste jumătate de milion de români, ceea ce a propulsat-o direct pe a patra poziție în noul Parlament. Altfel spus, o evoluție galopantă. AUR afirmă că familia, naţiunea, credinţa creştină şi libertatea sunt valorile pe care le promovează, iar liderii săi resping catalogarea de extremiști pe care le-o atribuie cea mai mare parte a analiştilor, susținând că sunt doar radicali. Cert este că Alianța pentru Unirea Românilor va fi, cu siguranță, privită cu foarte multă atenţie atât în ţară, cât şi de către partenerii externi ai României. Sociologul Dan Jurcan de la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie consideră că AUR este oarecum răspunsul pe scena politică la apariția, în urmă cu câțiva ani, a USR-ului - un partid progresist, un partid care se luptă pentru protejarea valorilor liberale -, este un răspuns al societății la liberalism:
"Ce este AUR în fond? Drepturilor LGBT ei vin și opun familia, globalismului, multiculturalismului cu orice preț ei vin și opun patriotismul sau naționalismul, secularizării ei vin și opun credința, pieței libere la modul absolut ei vin și vorbesc despre protecționism economic, ș.a.m.d. Sunt lucruri care se întâmplă deja în Europa, mai ales în Ungaria și Polonia, și iată au ajuns și la noi în Parlament. Sigur, e foarte ciudat cum au ajuns, pentru că nimeni nu se aștepta, ei nu au fost prezenți la televiziuni, ba dimpotrivă a fost chiar un embargo implicit, mai ales la posturile comerciale, dar în schimb au avut o strategie de gherilă pe Facebook - au reușit să pătrundă în absolut toate grupurile indiferent de orientare politică - și o strategie de muncă de la om la om, prin rețele foarte bine construite în țară și în străinătate și se pare că asta a fost varianta de succes. "
Dincolo de orice aprecieri, se pare că, deși așteptările erau ca aceste alegeri să aducă niște clarificări, deocamdată se conturează, mai degrabă, o ecuație complicat de gestiionat.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved