Libertatea presei în vreme de pandemie

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, premierul român, Florin Cîțu, le-a mulțumit jurnaliștilor pentru munca depusă în timpul pandemiei de coronavirus și a subliniat că eforturile lor pentru obținerea adevărului sunt vitale în lupta cu informațiile false. La rândul său, Ministerul de Externe de la București și-a exprimat solidaritatea cu toţi jurnaliştii şi alţi profesionişti din domeniul mass-media care contribuie la informarea corectă şi relevantă a opiniei publice. MAE a condamnat orice fel de acte arbitrare de violenţă şi represiune îndreptate împotriva acestora. 

Din partea Uniunii Europene, înaltul reprezentant pentru politică externă, Josep Borrell, a amintit că, potrivit observatorului UNESCO, de la începutul anului 2020 au fost ucişi 76 de jurnalişti în întreaga lume şi mulţi alţii au fost arestaţi, hărţuiţi sau ameninţaţi. Şeful diplomaţiei europene a apreciat că 'libertatea presei înseamnă siguranţă pentru toţi' şi a definit-o drept 'fundamentul societăţilor democratice, care pot prospera doar dacă cetăţenii au acces la informaţie credibilă şi pot lua decizii fundamentate'. Borrell a mai spus că libertatea presei şi libertatea de exprimare trebuie promovate şi protejate 'peste tot' şi a subliniat că 'UE este dispusă să facă mai mult' pentru a îndeplini acest deziderat. În numele UE, oficialul şi-a exprimat preocuparea deosebită faţă de violenţele la adresa femeilor care exercită această profesie. 

Potrivit unei anchete mondiale desfăşurate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educaţie (UNESCO), aproape trei jurnaliste din patru au fost victime ale violenţei în mediul online şi 20% au avut de suferit din cauza unei prelungiri a acestor atacuri în viaţa reală. De altfel, tema aleasă de UNESCO cu ocazia marcării Zilei Mondiale a Libertăţii Presei din acest an - 'Informaţia ca bun public' - vizează transformarea comunicării şi informării de masă prin noile tehnologii şi impactul acestor schimbări asupra drepturilor omului, democraţiei şi dezvoltării durabile. Etica, responsabilitatea şi transparenţa trebuie să primeze în producţia şi distribuţia de conţinut jurnalistic, iar alfabetizarea media a cetăţenilor să devină o prioritate pentru statele lumii, recomandă UNESCO. 

La rândul său, șefa Uniunii Europene de Radio şi Televiziune, Delphine Ernotte, a denunţat presiunile exercitate asupra mass media publice în mai multe ţări europene şi a deplâns presiunile la care sunt supuşi jurnaliştii din Ungaria, Slovenia şi Cehia. În clasamentul mondial al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere, România se menține pe locul 48, dar organizația semnalează un declin în privința transparenței. 

Amintim că aniversarea din 2021 vine după mai bine de un an de pandemie, în care, spun specialiștii, dezinformările și manipulările au avut efect direct asupra sănătății și vieții oamenilor.