Anual, la începutul lunii mai, este celebrată Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Şi, de obicei, acest eveniment este marcat prin analize despre gradul de respectare a dreptului la liberă exprimare şi a drepturilor jurnaliştilor.
Anual, la începutul lunii mai, este celebrată Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Şi, de obicei, acest eveniment este marcat prin analize despre gradul de respectare a dreptului la liberă exprimare şi a drepturilor jurnaliştilor. Una dintre aceste cercetări este şi "Monitorul Pluralismului în Media", girat şi finanţat de către Comisia şi Parlamentul European. Raportul include studii de caz ale celor 19 state-membre incluse în analiză şi şi-a propus să identifice posibilele riscuri care ameninţă, în prezent, libertatea presei din UE. Au fost cercetate patru mari arii de risc: protecţie de bază, pluralismul pieţii media, independenţa politică şi incluziunea socială. Indicatorii prin care s-a măsurat riscul "protecţiei de bază" au vizat libertatea de exprimare, respectarea dreptului la informaţii de interes public, standardele jurnalismului şi independenţa faţă de autorităţile naţionale. În ceea ce priveşte "independenţa politică", au fost măsurate gradul de politizare a controlului asupra canalelor mass-media precum şi a reţelelor de distribuţie precum şi independenţa finanţării instituţiilor publice de presă. Concluzia generală este că singurul domeniu în care riscurile sunt apreciate ca fiind reduse este cel alprotecţiei de bază în sectorul mass-media, pentru celelalte înregistrându-se şi la nivel european riscuri medii. Totuşi, în acest tablou, România prezintă un grad de risc mediu în toate cele patru arii principale. În plus, indicatorii privind protecţia de bază situează România pe o poziţie unică, după cum am aflat de la Adina Marincea, cercetătoare în cadrul Median Research Center, instituţia care a elaborat raportul de ţară pentru România.
Adina Marincea: "România este singura ţara, din cele 19, care prezintă un potenţial risc mediu privind protecţia de bază a jurnalismului şi de respectarea standardelor profesiei. Printre problemele cele mai presante pe care le-am identificat şi cu care se confruntă jurnaliştii în România se numără, mai ales în presa scrisă, situaţia economică precară. Ea este exemplificată prin cazurile de neregularitate şi întârziere a plăţii salariilor, nesiguranţa locului de muncă, tăieri de salarii, încheierea unor contracte pe termen scurt care oferă o protecţie socială redusă în privinţa şomajului şi a pensiilor. În acelaşi timp, aceste contracte fac mai uşoară concedierea jurnaliştilor."
Această situaţie economică precară este strâns legată, deseori, de interesele patronatului care nu coincid cu scopurile profesiei, după cum observă şi jurnalistul Petrişor Obae, coordonatorul siteului "paginademedia.ro". "Problema presei româneşti se regăseşte în două zone principale. Una este zona macro, cea de la nivelul patronatului care a descoperit, la un moment dat, ce înseamnă jucăria reprezentată de mass-media şi a folosit-o în scop personal. Aici se află şi presiunea economică. Şi cea de la nivel micro, adică de la nivelul exercitării profesiei. Sunt jurnalişti care nu au habar să scrie şi să se documenteze, care nu cunosc regulile de bază ale meseriei. Problemele sociale contează foarte mult, căci sunt pârghiile pe care le manevrează patronatul. În momentul în care nu ai nevoile de bază satisfăcute, în momentul în care-ţi pui problema "ce mănânc mâine", la modul cel mai propriu, evident că începi să laşi deoparte normele de bază ale meseriei, iar "deontologia" e un cuvânt depăşit."
De altfel, o altă problemă identificată de raportul privind pluralismul media în Europa se referă la respectarea şi standardelor profesionale, mai ales, în organizaţiile private de media, care acoperă cea mai mare parte a sectorului. Adina Marincea: "De multe ori, standardele ori codurile jurnalistice lipsesc sau nu sunt aplicate sau sunt realizate aproape exclusiv de managementul organizaţiilor de media şi nu de către jurnalişti sau de asociaţii profesionale de jurnalism. Toţi aceşti factori duc la interferenţe în conţinutul editorial şi au existat mai multe cazuri de acuzaţii cu privire la finanţarea ilegală a presei de către diverşi actori economici şi politici sau chiar de cenzură jurnalistică."
Vorbind despre interferenţe şi cenzură atingem un alt domeniu şi anume independenţa politică. Adina Marincea, revine cu detalii: "În aria de risc cu privire la independenţa politică, sunt doi indicatori care înregistrează semnale de alarmă. Cazuri similare sunt în Slovacia, Slovenia şi Lituania."
Politizarea excesivă a unei părţi a presei, mai ales a celei particulare, în vederea protejării unor interese, inclusiv, economice a patronatului, reprezintă una din concluziile altui studiu şi anume raportul "FreeEx", elaborat de organizaţia non-guvernamentală "ActiveWatch". Aici sunt prezentate cazuri de presiuni exercitate de patroni pentru ca anumite materiale care şifonau imaginea unor demnitari sau evidenţiau abuzurile lor să nu fie publicate. Sunt exemple de jurnalişti care, îndrăznind să facă acest lucru, au fost "pedepsiţi" prin suspendarea contractelor de colaborare. De asemenea, sunt descrise şi cazurile unor primari locali care se foloseau de presa din oraşul lor pentru a-şi şantaja rivalii politici. Pentru Răzvan Martin, dependenţa politică şi economică este cauzată şi de starea financiară proastă care nu s-a îmbunătăţit de la ieşirea din criza economică pentru anumite companii de mass-media.
Răzvan Martin: "Fiind foarte vulnerabile din punct de vedere economic şi poziţia lor devine foarte fragilă în faţa unor oameni politici sau diverşi finanţatori. În acelaşi timp, nu sunt convins că o situaţie economică mai bună a unor instituţii de presă sau publicaţii le-ar face mai puţin permeabile la anumite influenţe. Mi-e teamă că raţiunea lor de a exista este de a face astfel de jocuri politice şi nu de a informa public sau de a obţine un profit economic legitim. Mă refer la instituţiile de presă cele mai vizibile, "mainstream", televiziunile de ştiri, cele care fac agenda publică. Dar nu vreau să generalizez pentru că există în continuare foarte mulţi jurnalişti oneşti şi instituţii de presă absolut onorabile. Mai ales în spaţiul online, există platforme media care produc jurnalism de calitate."
Având situaţii economice şi editoriale total opuse între ele, cele două instituţii publice din domeniul audio-vizualului - TVR şi SRR - nu au fost nici ele scutite de probleme în ultimul an, potrivit raportului FreeEx privind libertatea presei în România. Răzvan Martin: "Radioul public merge bine din punct de vedere economic, dar au existat probleme şi aici odată cu declanşarea unei campanii împotriva unui proiect absolut firesc de modificare a legii de funcţionare a serviciilor publice. Există şi o somaţie a CNA-ului pentru că s-a folosit abuziv spaţiul de emisie pentru a ataca acest proiect de lege. TVR este în pragul colapsului, a acumulat datorii imense, iar mediul politic nu manifestă niciun interes pentru a remedia situaţia."
Recent, plenul Parlamentului a numit, prin vot, un nou Preşedinte-Director General al TVR.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved