Litovoi are 68 de milioane de ani

Situl UNESCO Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului își reconfirmă importanța paleontologică la nivel mondial. O echipă internațională de cercetători, condusă de dr. Zoltán Csiki - Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, a descoperit și a descris o nouă specie de mamifer preistoric, care a fost contemporan cu dinozaurii pitici din Transilvania.

Mamiferul a primit numele Litovoi. Am aflat despre discutat cu dr. Csiki - Sava Zoltán pentru a afla mai multe despre această descoperire: "Litovoi este un animal preistoric, un mamifer preistoric, un strămoş, o rudă foarte foarte îndepărtată a noastră, ale cărui resturi scheletice au fost descoperite în zona Haţegului, în ceea ce noi geologii numim bazinul Haţeg, acum patru ani. Aceste resturi scheletice au fost studiate în decursul acestor ani şi am descoperit că este vorba despre un nou animal, o nouă specie, un nou gen şi pentru a onora unul dintre primii voievozi cunoscuţi în istoria României, am decis să-i dăm acestui animal numele de Litovoi."

Noua descoperire a adus informații inedite despre viața existentă pe fosta insulă a Hațegului, în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani. Dr. Csiki - Sava Zoltán ne-a dat mai multe detalii:  "Animalul acesta nou descris din bazinul Haţeg face parte dintre mamifere, deci este o rudă de-a noastră însă face parte dintr-un grup de mamifere care astăzi nu mai există, care este extint, dar care în timpul Mezozoicului, adică în era dinozaurilor aceste multituberculate erau cele care dominau de fapt faunele de mamifere şi erau răspândite pe toate continentele, începând din America de Nord până în Asia. Litovoi face deci parte din acest grup, care se numeşte multituberculate, erau nişte mamifere, care ca formă, ca mod de viaţă erau asemănătoare cu rozătoarele de astăzi. Practic ceea ce am descoperit era un fel de veveriţă sau un fel de şoarece, ceva de dimensiuni mai mari, din timpul Cretacicului."

Rudele lui Litovoi nu se regăsesc nicăieri în zonele Europei ne-a mai spus dr. Csiki - Sava Zoltán şi a precizat: "În primul rând trebuie spus faptul că tuberculatele, acest gen de mamifere era larg distribuit în timpul Cretacicului pe continentele nordice, dar surprinzător atunci când trăiau dinozaurii pitici din Haţeg, adică la sfârşitul Cretacicului, mamiferele acestea nu trăiau aparent decât în zona aceasta a Haţegului şi în regiunile învecinate, adică în ceea ce numim noi insula Transilvană. Nu se cunosc în Ungaria, în Franţa, în Spania. În plus multituberculatele din alte continente, America de Nord sau Asia, la rândul lor sunt doar rude îndepărtate ale lui Litovoi. Deci practic el făcea parte dintr-un grup de mamifere, care erau doar în zona aceasta a regiunii transilvane. Dar acesta nu este lucrul cel mai spectaculos apropo de Litovoi, pentru că se cunosc şi alte multituberculate din zona Haţegului. Ceea ce este particular, ceea ce este spectaculos la Litovoi este în primul rând faptul că am reuşit să-I reconstituim tot craniul."

Iar de aici cercetătorii şi-au dat seama că Litovoi avea un creier mai mic decât s-ar fi aşteptat la dimensiunile lui, ceea ce a deschis o nouă linie de investigaţie. "Litovoi seamănă foarte mult cu mamifere, precum hipopotami sau capre sălbatice sau chiar şi oameni fosili, care la rândul lor trăiau pe insule, în vremuri mult mai recente, undeva acum 5-6-10 milioane de ani, în timp ce Litovoi a trăit acum aproximativ 68 de milioane de ani. Aceste mamifere care trăiau pe insulă erau forţate să-şi redistribuie cumva consumul energetic, adică să-şi redistribuie eforturile pe care le făceau în dezvoltarea individuală şi, în loc să-şi dezvolte un creier foarte foarte mare, pur şi simplu orientau resursele energetice către alte părţi ale vieţii, cum ar fi de exemplu reproducerea, care era mai importantă pentru a susţine existenţa speciei pe insulă. Şi atunci Litovoi a făcut oarecum acelaşi lucru, ca şi aceste mamifere mai recente, dar  afăcut-o într-un mod complet diferit, de tot ceea ce cunoşteam până atunci, în timp ce el şi-a redus puţin dimensiunea creierului şi-a dezvoltat în mod particular centrii creierului care se ocupă de controlul auzului, de controlul simţului olfactiv, de controlul mişcării ochilor. Practic animalul acesta avea simţuri foarte ascuţite în domenii care erau importante pentru supravieţuire, pentru găsirea hranei, pentru evitarea prădătorilor."

Pe baza reconstituirii, cercetătorii au ajuns la concluzia că se află în faţa unei căi evolutive complet noi, prin care multituberculatele ajungeau la rezultate pe care le observăm la hipopotami sau alte aminale de astăzi.

Din echipa de cercetare au mai făcut parte renumiți paleontologi la nivel mondial printre care Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, Meng Jin și Mark Norell de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York.