Cele mai recente date statistice din UE indică, în continuare, persistenţa discrepanţelor de gen în economie. Şi poate cel mai dureros aspect este cel al accesului pe piaţa muncii cuplat cu cel al veniturilor.
Cele mai recente date statistice din UE indică, în continuare, persistenţa discrepanţelor de gen în economie. Şi poate cel mai dureros aspect este cel al accesului pe piaţa muncii cuplat cu cel al veniturilor. În 2017, în UE, diferenţa salarială între femei şi bărbaţi era de 16% în favoarea celor din urmă în timp ce pensiile bărbaţilor erau cu 37% mai mari decât ale femeilor. Aceste date indică faptul că cetăţenele UE sunt într-o poziţie vulnerabilă din punct de vedere economic. Situaţia aceasta nu s-a îmbunătăţit în cei aproape 25 de ani de când, în 1995, la Beijing, ONU a adoptat Platforma de acţiune privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei, aflăm de la Jakub Caisl, statistician în cadrul Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE) cu sediul la Vilnius.
Jakub Caisl: "Există multe provocări de lungă durată care, din păcate, au rămas de actualitate. De exemplu, sunt provocările economice cu care se confruntă femeile: nivelul de ocupare în rândul femeilor, distribuirea muncii neplătite sau neremunerate din gospodărie. Asta înseamnă că pe piața muncii se regăsesc mai puține femei și că, în sfera privată sau familială, ele îndeplinesc cea mai mare parte a activităților neplătite. Acesta din urmă este o problemă care persistă de foarte multă vreme".
"Activităţile neplătite" îndeplinite de femei sunt cele care, în mod tradiţional, le revin de secole: responsabilităţile din gospodărie şi cele faţă de familie. Evident, nimeni nu-şi pune problema remunerării lor, ci a împărţirii echitabile a sarcinilor casnice cu partenerii de viaţă pentru ca povara să nu fie unilaterală. De altfel, acest dezechilibru în împărţirea responsabilităţilor casnice este redat cu claritate de statisticile privitoare la piaţa muncii din UE.
Jakub Caisl de la Institutul European pentru Egalitate de Gen: "În prezent, în UE, avem încă în jur de 7.700.000 de femei care nu se regăsesc pe piața muncii din cauza responsabilităților casnice, avem încă 9.000.000 de femei angajate cu jumătate de normă din cauza acelorași responsabilități. Spre comparație, bărbații aflați în aceeași situație sunt doar 500.000. Diferența e clară și asta duce la diferența de angajare similară diferenței de salarizare. În prezent, diferența de angajare este de 11,5 puncte procentuale în favoarea bărbaților. În privința progresului, putem spune că s-a înregistrat un oarecare progres în sensul că rata de angajare atât a femeilor, cât și a bărbaților a crescut ca urmare a revenirii după criza economică. Dar diferențele de gen pomenite mai devreme s-au menținut."
Potrivit celui mai recent studiu sociologic lansat de EIGE chiar în această lună - Indicele Egalităţii de Gen -, domeniul muncii a obţinut o medie de 72 de puncte în UE. Potrivit calculelor realizate în cadrul acestei cercetări, asta înseamnă că din 100 de puncte posibile, egalitatea de acces pe piaţa muncii şi de condiţii de muncă s-a realizat în proporţie de 72 de puncte. În România, punctajul acordat domeniului muncii este de aproape 68 de puncte, situându-se sub media din UE. Mai exact: rata de angajare este de 61% în rândul femeilor şi de 79% în rândul bărbaţilor. În acelaşi timp, însă, România are şi cea mai mică diferenţă salarială de gen de 3% în favoarea bărbaţilor. Cu toate acestea, decalajul de gen în privinţa pensiei era mult mai mare în 2017: în medie pensiile bărbaţilor erau cu 63% mai mari decât cele ale femeilor cu vârsta între 65 şi 79 de ani.
De altfel, situaţia materială a vârstnicilor de ambele sexe a constituit subiectul unor grafice statistice realizat în cadrul proiectului Monitorul Social iniţiat de Fundaţia Friedrich Ebert România pe baza datelor furnizate de Eurostat. Victoria Stoiciu, reprezentanta Fundaţiei Ebert în România are detalii. "Cifrele de la Eurostat ne arată că în România anului 2018, 36,7% dintre persoanele vârstnice - având peste 65 de ani - erau expuse riscului de sărăcie. Cele mai afectate de sărăcia în România anului 2018, erau femeile. 43% dintre acestea se află în această situație spre deosebire de 19% dintre bărbați. Ne referim doar la vârstnici. Procentul de 36,7 indică cel mai înalt nivel al sărăciei din 2009 încoace pentru această categorie de vârstă. Graficele arată că din 2009, sărăcia în rândul vârstnicilor a scăzut, s-a diminuat treptat până prin 2014 când a început să crească din nou, iar în 2018 depășisem deja nivelul din 2009 când eram deja în plină criză economică. Ăsta e un fenomen îngrijorător. Deși se vorbește că ba au crescut pensiile, ba nu trebuiau crescute, căci e nesustenabil, statisticile ne arată că toate aceste măriri nu reușesc să țină pasul cu nevoile vârstinicilor și sărăcia în rândul acestora se extinde."
Care ar fi explicaţiile pentru situaţia precară a vârstnicelor din România? Ele nu diferă prea mult de celelalte motive regăsite la nivelul întregii UE, aflăm de la Victoria Stoiciu: "Se explică prin diferențele de gen care există pe piața muncii din România. La rândul lor, ele sunt rezultatul unor dezavantaje structurale cu care se confruntă femeile în România și care se reflectă în veniturile lor odată ajunse la vârsta pensiei. Care sunt aceste dezavantaje structurale? În primul rând, accesul femeilor pe piața muncii e mai redus. În mod sistematic, procentul femeilor angajate este mai mic decât în cazul bărbaților. Asta se datorează și unor mentalități tradiționaliste care spun că femeia ar trebui să stea acasă și să se ocupe doar de gospodărie.
Dar când și când sunt angajate, femeile muncesc mai puțin ca număr de ani. Și nu în ultimul rând, salariile pe care le primesc femeile în România sunt în continuare, în mod constant, mai mici decât ale bărbaților. Asta, evident, aduce cu sine și o diferență de nivel între pensiile bărbaților și ale femeilor, pentru că pensiile se calculează în funcție de nivelul contribuțiilor. Mai aduce și o capacitate redusă de a face economii, căci multe persoane vârstnice se bazează și pe economiile făcute în timpul anilor de muncă. Acești factori se cumulează și discriminarea sistematică a femeii în economie se vede cel mai bine când ea ajunge la vârsta pensionării."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved