Lungul drum către Schengen

Alături de Bulgaria, împreună cu care de peste un deceniu face tandem în acest proces, România a fost blocată, în urmă cu o săptămână, de Austria în demersul său de a căpăta statutul de membru Schengen. Cu doar câteva zile înainte, autoritățile de la București respiraseră ușurate, căci obținuseră, în sfârșit, acceptul Olandei, după ani de opoziție, iar schimbarea poziției Austriei pe ultima sută de metri a fost cel puțin surprinzătoare. Invocând numărul mare de migranți cu care se confruntă, Viena a rămas inflexibilă până la final, iar decizia sa, catalogată ca nejustificată și nedreaptă, a produs un val de reacții atât la București și Sofia, cât și la Bruxelles. Oficialii Parlamentului European și ai Comisiei Europene s-au arătat dezamăgiţi şi au transmis mesaje de susţinere pentru români şi bulgari. 

Chiar și preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, s-a delimitat de decizia Executivului condus de cancelarul Karl Nehammer. "Regret profund decizia de a bloca aderarea la Schengen a României şi Bulgariei", a transmis președintele Austriei, care a admis că țara sa se află într-o situaţie dificilă din cauza numărului foarte mare de solicitanţi de azil. Dar, a subliniat el, blocada Schengen nu contribuie la o soluţie. Pe de altă parte, cancelarul austriac respinge ideea că ar fi existat motivaţii politice interne în spatele votului dat săptămâna trecută. Într-un interviu acordat postului public de televiziune de la Viena, el a afirmat că orice legătură cu alegerile din Austria inferioară de la finalul lunii ianuarie reprezintă "o presupunere absurdă". El vorbeşte, din nou, în interviu, despre cei 75 de mii de migranţi ilegali din cei 100.000 ajunşi în ţara sa şi afirmă că mulţi dintre ei ar fi venit prin România şi Bulgaria. 

Votul Austriei este unul nejustificat, a reiterat la București șeful executivului român. Nicolae Ciucă: "Toate statele europene au fost de acord să deschidă românilor porţile Spaţiului Schengen, ca o recunoaştere a pregătirii noastre, dar şi a eforturilor continue de ani de zile pentru protejarea graniţelor externe europene. Toate, cu o singură şi nejustificată excepţie - Austria. Unanimitatea nu a fost posibilă în contextul în care un singur stat membru, Austria, a refuzat aderarea României. Această decizie rămâne fundamentată pe alegaţii bazate pe cifre pe care România le-a probat clar ca fiind incorecte. Nu am folosit nici măcar estimări naţionale, am folosit datele agenţiilor Uniunii Europene, care trebuie să rămână baza atunci când luăm decizii europene. Am recunoscut dificultăţile statelor membre care se află sub presiuni migratorii şi am acţionat întotdeauna solidar şi activ în a găsi soluţii în plan european. Regretăm şi sincer nu înţelegem poziţia inflexibilă arătată de Austria." 

Neadmiterea nu înseamnă doar un obiectiv politic neîndeplinit, mizele sunt mult mai mari. Invitat la Radio România, Mihai Ionescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România şi copreşedinte al Consiliului de Export al României, a vorbit despre  pierderile economice şi financiare suportate de România: "Pe lângă ceea ce a investit România pentru securizarea graniţelor cu zona extra-UE - au fost investiţii masive, de ordinul miliardelor de euro - iată că, acum, ne-am trezit cu un veto total lipsit de logică, ce contrazice constatările organismelor de specialitate, care au stabilit că România întruneşte condiţiile tehnice, subliniez: tehnice, pentru a intra în spaţiul Schengen. Neintrarea noastră în această zonă aduce mari prejudicii pentru exportatori şi importatori, în sensul că orice marfă care intră şi mai ales care iese din România e obligată să aştepte cu camioanele în vămi ore întregi. Or, fiecare oră înseamnă bani, ceea ce conduce la scăderea competitivităţii produselor noastre de export. 

Am calculat că această barieră artificial creată, cu iz politic 100%, ce face parte din mecanismele care sunt înfierate de Organizaţia Mondială a Comerţului - asta este o barieră netarifară - noi acumulăm an de an deficite comerciale foarte mari. Anul ăsta, am calculat, cele 33 miliarde de euro care vor reprezenta deficitul balanţei comerciale de bunuri, asta înseamnă, calculat la populaţie, cel puţin 1.500 de euro moştenire de deficit, de datorie, pe care noi o lăsăm generaţiilor următoare. De ce? Pentru că nişte politicieni, din cauza jocurilor lor politice şi a intereselor politice au interzis României, în mod nejustificat - dovadă reacţia nu doar a noastră, a românilor, a celorlalţi parteneri din Uniunea Europeană, dar chiar şi a locuitorilor şi a cetăţenilor din Austria - nu au dat curs solicitării noastre." 

Economia României poate pierde 10 miliarde de euro anual, precum şi mulți alți euro pe care îi plăteşte orice cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele, a estimat și ministrul economiei, Florin Spătaru. Autoritățile române spun că este necesară găsirea unei soluţii constructive, iar Bucureştiul va utiliza toate căile disponibile de deblocare a situaţiei. 

Președintele Klaus Iohannis: "Acest vot, chiar dacă m-a supărat şi m-a dezamăgit, nu mă face să dau înapoi. Şi, personal, voi rămâne foarte conectat la fenomen şi sunt hotărât să duc lucrurile mai departe, până când România devine membră a Spaţiului Schengen." 

Potrivit unui sondaj de opinie comandat de Academia Română înainte de votul din JAI, aproape 78% dintre români s-au declarat de acord cu afirmaţia că România este tratată ca ţară de rangul al doilea, iar peste 70% dintre români sunt de acord că România a îndeplinit toate criteriile şi, până la urmă, va fi primită în spaţiul Schengen.