Majorarea dobânzii de politică monetară

Banca Naţională a României a luat, marţi, câteva decizii importante. Prima priveşte majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 6,75% pe an, de la 6,25%. BNR a majorat şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare, precum şi rata dobânzii la facilitatea de depozit. Banca Centrală a mai hotărât să păstreze controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi să menţină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. La începutul acestui an, dobânda-cheie se situa la nivelul de 2% pe an. Majorarea ei se explică prin faptul că energia electrică şi alimentele tot mai scumpe au urcat inflaţia, în septembrie, la aproape 16%, peste nivelul prognozat, spune BNR. Inflaţia este aşteptată să mai crească spre finalul acestui an, apoi ar urma să intre pe o traiectorie de scădere treptată. Ea va coborî sub 10% abia în primul semestru din 2024, prognozează experţii BNR. 

Banca Centrală a majorat cu 0,5 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, luînd în calcul creşterea inflaţiei şi contextul regional, consideră analistul economic Constantin Rudniţchi: "Cred că s-a mai luat în calcul situaţia din Europa Centrală şi de Est. Multe bănci centrale din statele vecine au crescut, deja, mai mult decât România rata de dobândă şi, sigur, dacă ai o rată de dobândă mai mare, acea monedă naţională este mai atractivă. Şi aici mă gândesc la Polonia, la Ungaria şi, sigur, nu e deloc de neglijat contextul global, pentru că e clar că nu poţi rămâne în afara acestui joc dacă, iată, dobânzile cresc în întreaga lume, din Statele Unite până în zona euro şi atunci BNR se ataşează şi ea la această tendinţă şi evident că e normal să fie aşa". 

Există, pe de altă parte, şi o veste bună, în opinia lui Rudniţchi, anume aceea că noua majorare a dobânzii-cheie nu va produce efecte majore în ceea ce priveşte dobânzile din piaţa interbancară, acestea fiind, deja, peste nivelul anunţat de BNR. Constantin Rudniţchi apreciază că actuala tendinţă de majorare a dobânzilor este în defavoarea persoanelor sau firmelor care au credite sau care doresc să îşi facă un împrumut. Evoluţia inflaţiei este marcată de incertitudini ridicate asociate schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor energiei şi combustibililor, escaladării războiului din Ucraina şi sancţiunilor tot mai severe asociate. În ecuaţia inflaţiei mai intră, potrivit BNR, nivelul de absorbţie a fondurilor europene, în special din PNRR, şi politica fiscală, pe fondul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de creştere a costului finanţării. În estimările sale, Banca Centrală reconfirmă creşterea semnificativ peste aşteptări a activităţii economice în România în trimestrul al doilea din acest an, însă indică o cvasi-stagnare în ultimele două trimestre din 2022.