Banatul are o gastronomie distinctă, dar apropiată totuşi de cea din Transilvania, pentru că ambele provincii au făcut parte până la începutul secolului 20 din acelaşi imperiu.
Banatul are o gastronomie distinctă, dar apropiată totuşi de cea din Transilvania, pentru că ambele provincii au făcut parte până la începutul secolului 20 din acelaşi imperiu. Apropiată de gastronomia din Transilvania, bucătăria bănăţeană se remarcă prin mâncăruri cu multe grăsimi, dar hrănitoare şi gustoase. Se foloseşte preponderent carnea de porc, de vită sau de pui, legumele sunt călite în untură sau în ulei, iar la sosuri se foloseşte făina pentru ca acestea să fie mai consistente. Se folosesc condimente precum piperul, cimbrul, boiaua de ardei şi chimenul. Preparatele din carne de porc, servite ca aperitiv împreună cu un pahar de răchie, cârnaţii sau sarmalele cu varză, 'mari cât pumnul" fac parte din zestrea gastronomică a Banatului.
Caracteristică Banatului este zupa, adică supa cu carne de pasăre şi cu tăiţei de casă, servită în mod tradiţional la sfârşit de săptămână, atunci când familia se reuneşte la masă. Conform tradiţiei, se foloseşte o pasăre de curte, iar tăiţeii, în formă de romb sau dreptunghiulară, sunt pregătiţi în casă, cu făină şi cu ou. Aceşti tăiţei, în formă de romb sau dreptunghiulară, sunt folosiţi şi la alte preparate precum aşa-numita "iofca" cu brânză şi smântână sau budinca de iofca cu şuncă. De altfel, la Reşiţa a fost organizat, înainte de pandemie, în perioada premergătoare Paştelui, un Festival al tăiţeilor.
Din zestrea gastronomică a Banatului fac parte şi cârnaţii, unii dintre ei având chiar denumirea de origine a acestei provincii. Seamănă la culoare cu alte sortimente de cârnaţi din Transilvania, care au, de asemenea, denumire de origine. Pentru prepararea acestora se foloseşte numai carne de porc. Avem nevoie de circa 2 kg de carne de porc şi de jumătate de kg de slănină, dar şi de condimente: o căpăţână de usturoi, o lingură de boia dulce, coriandru uscat şi piper măcinat. Ne mai trebuie şi puţină supă de oase. Carnea de porc şi slănina, tăiate in cuburi, se trec prin maşina de tocat. Tocătura se amestecă cu usturoiul pisat, cu toate celelalte condimente şi cu puţină supă de oase pentru a se omogeniza. Cu această compoziţie, în care am mai adăugat şi sare după gust, umplem maţele de porc şi modelăm cârnaţii, astfel încât să îî potrivim la o lungime de circa 40 de cm, după care îi lăsăm la zvântat. Aceşti cârnaţi trebuie puşi apoi la afumat. Pot fi consumaţi ca atare sau prăjiţi în ulei sau untură.
Bucătăria bănăteană este remarcabilă şi datorită dulciurilor. Ca şi în Transilvania, la vrem de toamnă se pregătesc acele găluşte cu prune, cu înveliş de făină şi cartofi, tăvălite în final prin pesmet şi numite "gomboţi", o denumire sub care aceste găluşte sunt întâlnite atât în Ungaria, cât şi în Serbia. De asemenea, în Banat întâlnim multe dulciuri făcute din foietaj, dar şi din aluat dospit.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved