Pe fondul celei mai profunde divizări a Americii din istoria ei recentă, potrivit analiștilor, alegătorii au format cozi la secţiile de vot din SUA - țara cea mai afectată de de pandemia de coronavirus.
Peste 99 de milioane de americani au votat preliminar, fie în persoană sau prin corespondenţă, iar numărul total al celor care şi-au exprimat opţiunea politică a depăşit cele 138 de milioane de voturi de la alegerile prezidențiale din 2016, câștigate de republicanul Donald Trump. Contestată de președintele în funcție, victoria democratului Joe Biden urmează să fie consfințită la jumătatea lunii viitoare, odată cu votul electorilor, dar deja implicațiile schimbării de gardă de la Casa Albă sunt sub lupa analiștilor.
Despre o destindere americană sub Administrația Biden a vorbit la Radio România analistul politic Andrei Ţăranu:
"Intern, în Statele Unite, probabil, se va încerca o detensionare a uriaşei diviziuni care există în societatea americană şi în încercarea de a mai rezolva dintre tensiunile de natură rasială, de natură socială, legate de exemplu de sistemul de asistenţă medicală şi de sistemul de asistenţă educaţională. În plan extern, încă nu e foarte clar la ce trebuie să ne aşteptăm. În mod sigur, relaţia transatlantică se va îmbunătăţi, dar nu ştim cât de mult. Cred că relaţia cu România este o relaţie deja cimentată. Nu cred că lucruri rele se pot întâmpla în ceea ce priveşte România, iar lucruri bune sunt probabil în desfăşurare. Departamentul de Stat, prin vocea ambasadorului Statelor Unite la Bucureşti, a spus că vor exista nişte investiţii masive din partea Statelor Unite în ceea ce priveşte transporturile, comunicaţiile, căile de rulare. Şi, din punctul meu de vedere, politica de securitate a Statelor Unite nu se va modifica în mod fundamental."
O analiză a politicii americane a făcut și profesorul universitar Dan Dungaciu, care spune că pentru Donald Trump tot ce s-a întâmplat timp de trei decenii înainte de 2016 a fost o slăbire a SUA. De aceea, în mandatul său Trump a mers pe o Americă mai orientată spre interior, care nu îşi consumă resursele în afară, şi din această perspectivă a modificat aproape radical paradigma de funcţionare a Americii la nivel global:
"Teza lui Donald Trump în relaţia internaţională a fost că 30 de ani America a cheltuit trilioane, trilioane de dolari pentru a fi înfrântă, fără victorie în Afganistan, fără victorie în Orientul Mijlociu, iar cu excepţia statelor din estul şi centrul Europei, nu a reuşit să atragă din siajul lumii euroatlantice aproape pe nimeni. Lumea construită de America 30 de ani, din perspectiva lui Trump, a fost o lume care a secătuit de resurse America, nu a adus soluţionarea conflictelor din lume şi în plus a permis duşmanilor Americii să crească şi să se dezvolte. E interesant dacă America lui Biden se întoarce la paradigma pre-Trump şi îşi reia viziunea de politică externă, în care lumea să se transforme în America și America să devină hegemonul liberal care a fost vreme de 30 de ani. Ce va face Biden din această perspectivă e interesant de urmărit, dar din punctul meu de vedere, America nu se va întoarce la perioada dinainte de Trump, vom asista la o Americă care pe multe dosare fundamentale pentru noi europenii nu va mai fi la fel de interesată."
China este rivalul şi chiar adversarul Americii pe diferite dosare - asta este consensul de la Washington între democraţi şi republicani, verbalizat diferit la nivel public, iar din punctul acesta de vedere nu se va schimba nimic major, mai spune profesorul Dungaciu, potrivit căruia, ordinea mondială care stă să vină se va construi în jurul acestei relaţii America-China:
"Asta va fi ecuaţia prin care va trebui să citim lumea şi în funcţie de ea, ne vom raporta la realitatea strategică şi chiar economică a lumii care vine. În ceea ce priveşte relaţia cu Federaţia Rusă, aceasta va fi citită inclusiv în grila relaţiei cu China. Federaţia Rusă se află astăzi în situaţia Chinei din anii '70.
Atunci marea confruntare era între America şi URSS. China a jucat între America şi URSS. Rusia este acum în această situaţie în care este un terţ în bătălia dintre cei mari. Federaţia Rusă va fi foarte atentă să nu facă gesturi decisive nici în relaţie cu China, nici în relaţie cu America, care să fie percepută ca o alianţă absolută, şi din această perspectivă, ar trebui să ne aşteptăm la un joc diplomatic al Federaţiei Ruse, care pleacă de la ipoteza că nu mai este un mare actor mondial, dar îşi poate juca şansele sau îşi poate maximiza şansele mai mici pe care le are cel puţin teoretic.
În această conjunctură va conta Federaţia Rusă, în această conjunctură va conta şi Uniunea Europeană, la fel, un actor minor în raport cu disputa dintre America si China. Un actor pe care China, deloc întâmplător, îl curtează cu multă asiduitate mai degrabă pe palierul economic al relaţiei bilaterale."
Va exista o moştenire a erei Trump şi dincolo de mandatul său, consideră și conferenţiarul universitar Valentin Naumescu, potrivit căruia, instalarea unei administraţii Biden are toate şansele să normalizeze relaţiile SUA cu UE, aceasta fiind probabil una dintre cele mai importante şi imediate consecinţe ale alegerilor:
"Şi acesta, aş spune, este şi principalul beneficiu pentru Europa şi chiar pentru regiunea în care ne aflăm noi, pentru Europa Centrală şi de Est, pentru că interesul nostru este ca NATO, alianţa care furnizează garanţiile de securitate de care are nevoie România, şi regiunea, şi Europa în ansamblu, depinde în mod esenţial de calitatea, de soliditatea şi de credibilitatea relaţiilor transatlantice. Or, exact aceste relaţii transatlantice au fost sever afectate în ultimii 4 ani. Sunt lucruri care se repară greu, în timp, şi altele care nu revin niciodată în punctul de unde au plecat."
Vom vedea că, inevitabil, anumite accente politice, anumite preocupări, anumite tendinţe protecţioniste, fie pe linie economică, fie, de pildă, în competiția pentru supremație globală cu China, vor continua, se vor translata şi la administraţia următoare, mai spune Valentin Naumescu.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved