Ministerul Finanţelor din Romania a lansat în dezbatere publică proiectul bugetului de stat pe anul viitor. Acesta este configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit bugetar de 5,84 din PIB.
Proiectul bugetului de stat pentru 2022 are şanse să ajungă în Parlament şi să fie votat rapid înainte de Crăciun. El a fost lansat, duminică, în dezbatere publică şi are ca obiective protejarea categoriilor vulnerabile, reducerea evaziunii fiscale şi majorarea fondurilor pentru investiţii până la şapte procente din PIB. Conform documentului, România va avea anul viitor venituri de 216 miliarde de lei (43,8 miliarde euro) și va cheltui 301 miliarde lei (61,4 miliarde euro).
Ministerul de Finanţe se aşteaptă la o creştere economică susţinută şi anul viitor şi speră să se încadreze în ţinta de deficit convenită cu Comisia Europeană.
La capitolul "Alocări bugetare", Ministerul Transporurilor va primi anul viitor fonduri cu 20% mai mari faţă de anul acesta. Şi Ministerul Investiţiilor şi proiectelor Europene va avea un buget substanţial mărit, la fel ca Apărarea, Educaţia şi Cultura, care beneficiază şi ele de mai mulți bani. Vor avea fonduri suplimentare și Administrația Prezidențială, Senatul, Camera Deputaților și Secretariatul General al Guvernului, dar și serviciile secrete. Printre instituţiile care primesc bani mai puţini sunt Ministerele Finanţelor, Dezvoltării, Energiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Public. Sănătatea va avea aproximativ acelaşi buget ca şi anul acesta.
Conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor, proiectul de buget este configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit bugetar de 5,8 % din produsul intern brut, estimat anul viitor la aproximativ 1.300 de miliarde de lei (265 miliarde euro). În acelaşi timp, inflaţia medie este prognozată la 6,5%. Potrivit strategiei bugetare, estimările pentru următorii trei ani arată un vârf de creştere economică în 2023 de 5,3% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025. Aceasta este mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE şi al Zonei Euro, de 4,3%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă. România prezintă, însă, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB-ului la nivelul pre-pandemic.
În document se mai precizează că momentul mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi monetare care au impulsionat activitatea economică. Evoluţiile economice sunt însă dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei şi de influenţele externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi de producţie europene şi mondiale.
Totodată, o influenţă vor avea şi măsurile adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent şi fiscal) - măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved