Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, votat de Comisia Europeană

Prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă statele europene primesc 672.5 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi pentru a limita efectele negative ale pandemiei. Fondurile vor fi folosite pentru a sprijini domenii de politică esențiale, dar și tranziția către o economie verde, transformarea digitală, pregătirea pentru situații de criză, precum și copiii și tineretul. Doi dintre cei trei co-raportori ai Parlamentului European pentru Mecanismul european de redresare şi rezilienţă sunt eurodeputaţii români Siegfried Mureşan(PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe). 

Dragoș Pîslaru: "Siegfried Mureșan s-a concentrat pe zona de prefinanțare, banii pe care îi primesc statele membre imediat după aprobarea planurilor naționale, ceea ce îi aduce României aproape un miliard  de euro în plus, iar eu m-am concentrat ca la nivel european, dacă tot vorbim de un pachet pentru noua generație, să avem tinerii și copiii în centrul reformelor și  investițiilor pe care le facem prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. 

Am lucrat susținut începând din vară și am creat un pilon dedicat copiilor și tinerilor, astfel că acum toate statele membre sunt obligate, în structura planurilor naționale, să ia în calcul măsuri și investiții pentru aceștia. În cazul României acest aspect era esențial pentru că România este unul dintre statele membre cu foarte mulți copii aflați în sărăcie, în situația de a nu avea acces la educație, sănătate, alimentație corespunzătoare sau locuire. În acelasi timp, tot în România, din păcate, șomajul în rândul tinerilor sau imposibilitatea de a-și clădi o carieră profesională bine plătită și de a-și întemeia o familie sunt probleme esențiale. Prin acest mecanism și datorită acestui pilon care-i are în vedere pe copii și tineri, România are acum resurse pentru a putea pune pe masă aceste probleme. 

Tot prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, România poate finaliza procesul de dezinstituționalizare al copiilor din centrele de plasament, poate crea creșe, grădinițe, poate investi în școli și în centre de zi pentru persoanele cu dizabilități. Sunt foarte multe lucruri de care aveam atâta nevoie care acum se pot finanța prin acest Mecanism de Redresare și Reziliență. Noi ne pierdem tinerii și lucrul acesta nu se întâmplă doar din cauza nivelului salarial din România, tinerii țin cont și de ceea ce le oferă societatea, care înseamnă administrație publică, servicii de sănătate și educație, condiții de locuire, calitatea vieții. Toate aceste aspecte pot fi acum consolidate și îmbunătățite prin această finanțare de care beneficiază România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență , așa cum se va numi documentul strategic pe care România îl va transmite."

Comisia Europeană va analiza în următoarele două luni planurile naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) depuse de cele 27 de guverne. Proiectele cuprinse în planuri trebuie să înceapă până la data de 31 decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la sfârşitul anului 2026.