Pe 18 decembrie, la Basilica celor 12 Sfinţi Apostoli din Roma a avut loc a 6-a ediție a Concertului de Crăciun intitulat "Tradiții prin ochi de copii".
Pe 18 decembrie, la Basilica celor 12 Sfinţi Apostoli din Roma a avut loc a 6-a ediție a Concertului de Crăciun intitulat "Tradiții prin ochi de copii". Organizatorii - Asociația "Insieme per l'Athos - Onlus", Accademia di Romania la Roma și Episcopia Ortodoxă Română a Italiei - au transmis că majoritatea copiilor care au participat la acest concert sunt născuți în Italia, dar sunt sensibili la vechile obiceiuri populare transmise de părinți și au învățat să cunoască mai bine tradițiile frecventând parohiile românești din Italia și participând la cursuri de limba română. Vorbim de o părticică de Românie departe de granițe, un exemplu de integrare a milioanelor de români în țările lor de adopție. Invitat la Radio România, eurodeputatul Eugen Tomac, un bun cunoscător al problematicii românilor din afara granițelor, a vorbit despre problemele și situațiile pe care le-a întâlnit în comunitățile de români, despre modul în care aceștia s-au organizat, dar și despre cum îi poate susține mai bine statul român:
"Avem școli duminicale, avem foarte multe biserici și ortodoxe și catolice și greco-catolice și protestante și neoprotestante în întreaga lume. Am fost, le-am vizitat pe foarte multe, deci, oamenii acolo unde au simțit că au nevoie să se organizeze s-au organizat. Și mai există ceva extrem de important. Am întâlnit români care au plecat de câțiva ani de zile din țară și vorbesc în limba statului în care locuiesc cu copiii acasă și au copii care nu mai vorbesc deloc româna după câțiva ani de zile. Și am întâlnit români care au plecat de 40-50 de ani de zile din țară, au născut copii în străinătate și acasă au vorbit doar în limba română, au ținut toate sărbătorile românești, deci o chestiune care ține și de voință.
Dacă îți pasă de identitatea proprie o cultivi și o păstrezi așa cum ai moștenit-o și cum te simți legat. Dacă nu ai această chemare de a ține legătura strânsă cu rădăcinile, în mod clar oamenii se asimilează. E o realitate pe care am cunoscut-o, am văzut-o. Ceea ce trebuie să facă statul, însă, este să creeze instrumente prin care să poată susține aceste școli duminicale care există, instituții culturale care să aibă o agendă mult mai consistentă, mult mai bogată în evenimente și, bineînțeles, că internetul în ziua se astăzi ne ajută pe toți să comunicăm în timp real și să urmărim tot ce se întâmplă în țară fără a face foarte mari eforturi."
La aproape 10 milioane este estimat numărul românilor care trăiesc în prezent în afara granițelor țării, acest număr incluzându-i atât pe cei care formează comunitățile din diaspora, cât și pe cei care trăiesc în comunitățile istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României. Majoritatea celor care au ales să plece departe de țară se află în Italia, Spania și Marea Britanie, în timp ce în comunitățile istorice cei mai mulți români sunt în Republica Moldova, Ucraina și Serbia. Informațiile privind mobilitatea în spațiu arată că în ultimii ani a intervenit o schimbare a orientării celor care pleacă din România - după ce mult timp preferate au fost Italia, Spania, Portugalia și Grecia, tendința s-a mutat spre Europa de Vest (Franța, Marea Britanie) și de Nord (Benelux, Germania, Danemarca, țările scandinave).
Statisticile mai arată că inclusiv românii din jurul granițelor sunt cuprinși în acest trend regional al migrației economice, ajungând să constituie în numeroase țări în care se regăsesc cetățeni români comunități înrudite. Mai departe sau mai aproape de țară, românii s-au adaptat, dar au în față și diverse provocări. Minoritatea românească din Serbia, de exemplu, se confruntă cu nerecunoașterea Bisericii Ortodoxe Române din această țară drept biserică tradițională și nici a confesiunii etnicilor români din Valea Timocului. Iar dincolo de Voivodina, serviciile de radiodifuziune publică în limba română sunt extrem de limitate, așa cum se întâmplă și cu accesul la educație și la servicii religioase în limba română.
Din nou, Eugen Tomac: "Problematica românilor din imediata vecinătate este diferită și deja capătă nuanțe vizibile de la un stat la altul cu care ne învecinăm - Republica Moldova este un subiect în sine extrem de complex, relația cu românii din Serbia sau din toată Peninsulă Balcanică are cu totul și cu totul alte nuanțe, care sunt extrem de importante și necesită un anumit tip de atenție și utilizarea și a altor instrumente decât cele bilaterale, și, bineînțeles, că nu putem neglija o realitate pe care, din păcate, o spun cu un anumit regret, anumite instituții ale statului român o tratează superficial, și nu mă refer aici la Ministerul de Externe, relația cu cei o jumătate de million de români din statul vecin, mă refer la cei din Bucovina, sudul Basarabiei și Maramureșul istoric, din Ucraina."
Cu totul alta este situația românilor care muncesc în UE, iar una dintre problemele cu care aceștia se confruntă uneori ține de condițiile de muncă. O bună cunoaștere a drepturilor pe care le au și o asistență adecvată din partea autorităților din țările în care se află pot reduce la maxim abuzurile asupra românilor aflați în străinătate, spune Eugen Tomac, amintind cât de important este ca aceștia să își știe drepturile, dar și ca rețeaua de atașați de muncă pe care România o are în Europa să funcționeze bine. În număr nu la fel de mare, dar considerabil, români trăiesc și în afara granițelor europene. Oriunde s-ar afla, românii din diaspora ar trebui să fie asistați mai bine de serviciile consulare pentru a se evita abuzurile de orice natură, subliniază Eugen Tomac.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved