Mircea Carp la centenar

Șansele ca un om să-și aniverseze centenarul sunt mici în comparație cu media de vârstă a secolului 21, iar cei din jurul său se pot considera norocoși. Cu atât mai mult cu cât cel care ajunge centenar este un nume greu al jurnalismului de radio, așa cum este Mircea Carp, unul dintre acei jurnaliști care au făcut ca serviciul român al postului de radio "Europa Liberă" să dobândească un prestigiu uriaș.

Mircea Carp a împlinit 100 de ani pe 28 ianuarie 2023, iar biografia sa trece printr-un secol extrem de problematic în istoria omenirii, implicit și a României. A fost secolul celor două războaie mondiale, al fascismului și al comunismului. Carp a trecut, ca toți românii, prin vârtejurile lor și a reușit să ajungă să spună și generației de azi ce chipuri a luat Răul, ce înseamnă principiile, ce înseamnă profesionalismul, provocări cu care orice om se confruntă în existența sa. După ce a luptat pe frontul celui de-al doilea război mondial fiind rănit și decorat, la sfârșitul său, Mircea Carp pleca în exil în Occident. A îmbrățișat profesia de jurnalist de radio fiind una dintre vocile cele mai bune ale jurnalismului românesc și a lucrat la cele mai importante instituții de presă liberă în limba română de după 1945, la Vocea Americii și la Europa Liberă. Împreună cu colegii săi a fost aproape de români și de toate momentele problematice ale istoriei prin care au trecut până la final, până în 1989 și după acel an. Nu se poate uita semnalul de deschidere al emisiei Europei Libere, Rapsodia Română nr. 1 de George Enescu, pe acordurile căreia vocea lui Mircea Carp anunța de patru ori "Aici e Radio Europa Liberă!"

În 1997, Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română înregistra experiența lui Mircea Carp la Vocea Americii. În fragmentul selectat, Carp răspundea la întrebarea dacă Vocea Americii știa de tragedia deținuților politici din România și cum informa publicul român despre ea. Track: "Sigur că am avut şi am transmis, numai toată povestea este că noi trebuia să fim foarte atenţi ce informaţii transmiteam. De altfel, toate ştirile pe care le transmitea şi le transmite Vocea Americii, atunci ca şi astăzi, toate ştirile trebuia să provină din două surse pentru a-şi avea astfel o confirmare. Vă închipuiţi că primeam ştiri din România care chiar ne făceau să ne gândim dacă într-adevăr erau reale. Noi ştiam foarte bine grozăviile din închisorile româneşti, de la Canal şi toate lucrurile astea, dar trebuia să fim foarte atenţi atunci când dădeam nume de persoane, dată şi loc pentru că natural puteau să intervină exagerări sau anumite persoane uitau exact când s-a întâmplat evenimentul sau când a stat împreună cu o persoană. Aşa că în această privinţă eram foarte, foarte atenţi nu care cumva să facem vreo greşeală. Sigur că după ce primeam confirmările respective transmiteam informaţii, transmiteam interviuri cu persoane. În majoritatea cazurilor trebuie să spun că aceste persoane doreau să rămână anonime pe drept cuvânt, îşi aveau încă familiile în ţară şi n-ar fi vrut să le expună la situaţii neplăcute."

Carp a lucrat din 1951 la Europa Liberă, după care se mută la Vocea Americii unde se face cunoscut ascultătorilor de limbă română prin calitatea emisiunilor realizate. Revine în 1978 la Europa Liberă unde dinamizează emisiunile seriviciului român, emisiunea sa de politică externă denumită "Programul politic" fiind una de mare audienţă.  "Până am venit eu la Europa Liberă emisiunile erau mai plate, mai lipsite de dinamică. Vă rog să-mi iertaţi lipsa de modestie dar eu am adus o dinamică americană în aceste emisiuni, relatări mult mai scurte, relatări cu voci de personalităţi din diferitele colţuri ale lumii, inclusiv personalităţi româneşti, la acea oră numai din exil, din lumea liberă. Mai puţin important de ce am adus eu în aceste emisiuni a fost faptul că însăşi Europa Liberă, simţind poate undeva că o prăbuşire a Cortinei de Fier este aproape, şi-a înteţit ofensiva, ca să zic aşa. Bineînţeles, şi departamentul românesc, dând tot mai mult accentul pe emisiuni în care era scormonită situaţia din România, în care era scoasă la suprafaţă acea situaţie intolerabilă. Mă refer la tot ceea ce nu se vedea la suprafaţă, care poate se ştia de multă lume din România dar nu de toţi în orice caz. Faptul că un post de radio din străinătate venea cu aceste amănunte ale adevăratei vieţi politice, economice, culturale, militare din România avea darul să entuziasmeze pe mulţi din ascultătorii noştri, care nu puteau să vorbească, care nu puteau să spună ceea ce gândesc sau ceea ce auzeau, dar găseau aceste sentimente ale lor, aceste informaţii, le găseau în emisiunile Europei Libere."

Jurnalistul român de radio Mircea Carp a împlinit 100 de ani. Istoria presei române audiovizuale libere nu se poate scrie fără numele lui, așa cum nu se poate scrie nici fără numele lui Noel Bernard, al Monicăi Lovinescu, ale lui Virgil Ierunca, Vlad Georgescu, Neculai Constantin Munteanu.