Dacă hărţuirea sexuală e un concept cu care societatea s-a familiarizat demult, hărţuirea psihologică la locul de muncă începe, la rândul său, din ce în ce mai mult să fie cunoscută.
Dacă hărţuirea sexuală e un concept cu care societatea s-a familiarizat demult, hărţuirea psihologică la locul de muncă începe, la rândul său, din ce în ce mai mult să fie cunoscută. Mai ales că victimele mobbingului - aşa cum este denumit în engleză acest tip de intimidare sau agresiune - nu sunt puţine. Conform unui studiu din 2011 al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, 25,7% dintre respondenţi au declarat că un coleg a fost ofensat de alţi colegi sau şefi, însă când a venit vorba de propria persoană doar 7,4% au declarat că au fost jigniţi. În acelaşi timp 41% dintre subiecţi au recunoscut că şeful sau colegii ţipă unii la alţii la locul de muncă. Din păcate statistici recente nu există, mai ales că din 2015, mobbingul este şi inclus în legislaţia românească.
Prin modificarea legii privind egalitatea de şanse şi introducerea hărţuirii ca infracţiune prin legea 229/2015 s-a creat şi în România baza legislativă pentru sancţionarea hărţuirii şi discriminării la locul de muncă. Despre acest aspect am stat de vorbă cu avocatul Costel Gâlcă. "Prin hărţuire psihologică se înţelege o acţiune care este suficientă de lungă. În acelaşi timp, faptele hărţuitorului trebuie să fie vădite, ele trebuie să aducă atingere onoarei şi demnităţii salariatului. În principiu acestea sunt condiţiile prin care se identifică mobbingul în România."
Costel Gâlcă se numără printre primii avocaţi din România care au atras atenţia asupra acestui fenomen şi au reprezentat primele victime în instanţă. Detalii despre aceste cazuri ni le oferă acum Costel Gâlcă: "Din 2015, de la adoptarea legii, au fost judecate deja trei cazuri celebre în care instanţele de judecată au constatat că există hărţuire psihologică la locul de muncă. În primul caz, cel hărţuit era un simplu consultant al unei multinaţionale, dar în celelalte două cazuri e vorba de persoane aflate în managementul de top: un director general adjunct al unei bănci şi de directorul celui mai mare departament din compania respectivă. Hărţuirea psihologică nu vizează numai o anumită categorie de angajaţi sau numai un anumit nivel al ierarhiei profesionale, ci apare la toate nivelurile începând cu cel mai de jos."
Lăsând la o parte efectele distrugătoare asupra evoluţiei profesionale a cuiva, mobbingul are şi consecinţe psihologice de cele mai multe ori însoţite de reacţii somatice. Psihologul Flori-Ana Andronache ne detaliază amprenta pe care o lasă asupra unei persoane hărţuirea psihologic: "Apare insidios, hărţuirea fiind de cele mai multe ori una subtilă, victima rareori putând fi conştientă încă de la început de ceea ce i se întâmplă. Lucrurile încep cu un conflict şi evoluează treptat către psiho-teroare la locul de muncă. Pot să apară consecinţe de genul: lipsă de chef de a mai veni la serviciu, stare de iritare, confuzie, senzaţia pierderii controlului de sine. Se poate merge până la consecinţe serioase când viaţa persoanei este afectată la nivel psihopatologic: dezvoltă simptomatologie anxios-depresivă, atacuri de panică, insomnii, etc. Apar efecte somatice: iritaţii ale pieţii, dermatite, probleme gastro-intestinale, pierderi rapide în greutate sau invers din cauza mâncatului pe fond nervos. Nu doar la nivel strict individual se schimbă viaţa persoanei, ci se deteriorează şi relaţiile cu familia, cu prietenii."
Ca urmare a acestei situaţii, din ce în ce mai mulţi angajaţi apelează la consiliere psihologică. Unii dintre ei au ajuns la cabinetul condus de Flori-Ana Andronache, cum ar fi o mamă care, la întoarcerea din concediul de maternitate, a avut parte de o atitudine surprinzătoare din partea colegilor. Flori-Ana Andronache: "S-a întors la serviciu şi iniţial, a început hărţuirea din partea colegelor pentru că ele au trebuit, parţial, să o substituie la locul de muncă, nefiind angajat un înlocuitor pe durata concediului de maternitate. Adunaseră resentimente, căci volumul lor de muncă fusese mai mare. Totul a început prin fapte de genul: nu-i răspundeau la salut şi nu o includeau în corespondenţa destinată echipei sale. Hărţuirea a culminat cu faptul că i s-a cerut din partea şefului ierarhic să facă nişte înregistrări contabile care nu erau tocmai conform legii. Refuzând lucrul acesta şi având deja poziţia vulnerabilizată din cauza hărţuirii precedente, reacţia adversă a fost şi mai agresivă. De-abia după câţiva ani, a venit la consiliere psihologică, după ce simptomatologia depresivă era deja instalată."
Avocatul Costel Gâlcă îi sfătuieşte pe angajaţii care, la început, nu realizează că sunt victime ale mobbingului să se întrebe dacă ceea ce li se întâmplă face parte dintr-o conduită normală a relaţiilor de muncă sau nu. Costel Gâlcă: "Este normal ca ajuns pe aeroport cu întreaga echipă şi biletul deja cumpărat, eu să fiu lăsat acolo de către manager care-mi spune ca eu să rămân şi ei să plece? Sigur că nu-i normal, doar nu eram vinovat de nimic. Este normal ca tu director adjunct al unei companii să fii pus la capătul culoarului departe de restul colegilor, într-un fost vestiar al şoferilor, lângă toaletă? Este normal să nu mai figurezi pe site-ul de prezentare al companiei, tu fiind singurul eliminat de pe aceast listă? Izolarea profesională este iarăşi un aspect al hărţuirii. Cel care nu mai este dorit în firmă nu mai primeşte nimic de lucru."
Deşi actuala lege este suficientă pentru sancţionarea mobbingului, specialiştii consideră că este nevoie de o completare privind plata daunelor morale şi prevenirea acutizării hărţuirii. Costel Gâlcă: "Am identificat din practică două situaţii. Sumele pe care au fost obligat multinaţionalele să le plătească drept daune morale sunt derizorii. În momentul de faţă, judecătorul român nu e pregătit pentru a acorda daune morale proporţional cu valoarea economică a societăţii care a hărţuit. Se gândeşte un sistem de protecţie a salariatului, dar şi a companiei, în amonte, de la primele semne ale hărţuirii. Degeaba ajungi la tribunal, în ultima instanţă, dacă tu eşti deja distrus din punct de vedere psihic. Important este să nu se ajungă la tribunal."
Momentant, în Parlament, se discută un proiect de lege care se referă tocmai la aceste aspecte privind hărţuirea psihologică la locul de muncă.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved