Murfatlar

Murfatlar este un mic oraş, situat la circa 15 km de litoralul Mării Negre şi, pentru mulţi români, este doar un reper în drumul spre principala destinaţia estivală de vacanţă a României. Murfatlar este, de asemenea, un nume pe care mulţi români îl asociază cu întinsele suprafeţe de viţă de vie din această parte a Dobrogei. Murfatlar înseamnă însă mult mai mult, după cum am aflat de la Adrian Boioglu, jurnalist de turism, care a făcut acolo o amplă documentare:

„Cu siguranţă Murfatlar este dintre destinaţiile care merită văzute atunci când mergem pe litoral şi nu numai! Zona este una care oferă o multitudine de obiective turistice şi, mai ales, naturale care trebuie vizitate. Vorbim aici de celebrele bisericuţe de cretă, care, din păcate, în momentul de faţă sunt închise, dar zona poate fi vizitată. Se lucrează acolo intens pentru obţinerea aprobărilor necesare de la Ministerul Culturii şi de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa pentru ca acele bisericuţe să fie deschise sau măcar să fie consturite nişte replici 3D care pot fi vizitate de către turişti. Chiar dacă nu putem vizita bisericuţele din cretă, în zonă avem dealurile de cretă de la Murfatlar şi la fel de interesant este şi un lac, un lac care are culori deosebite datorită reliefului şi, eu ştiu?, rocilor care sunt în jurul lui. Mai multe decât atât, în zona Murfatlar avem podgoriile Murfatlar. Aceste podgorii au dat vinuri foarte cunoscute şi vinuri care sunt în continuare premiate la competiţiile internaţionale de profil.”

Complexul de biserici de la Murfatlar au fost descoperite accidental, în anul 1957, în cursul unor lucrări de extindere a unei cariere de calcar. Complexul este alcătuit din şase bisericuţe şi capele, galerii funerare şi chilii. Printre multele desene şi inscripţii, unele nedescifrate nici până azi, se află şi o dată: anul 6500 de la facerea lumii, ceea ce înseamnă anul 992 după Hristos. Se pare că aici ar fi fost un aşezământ monastic, devenit un loc de pelerinaj pentru creştini. Aceste biserici au fost săpate în calcar în loc să fie construite la suprafaţă deoarece zona se afla pe drumul popoarelor migratoare, iar cei care trăiau aici erau mai protejaţi. Dacă intenţionaţi să vă opriţi la Murfatlar, atunci poate ajungeţi şi la rezervaţia naturală din apropiere:

„Mai mult decât atât, avem şi rezervaţia naturală Fântâniţa Murfatlar, un loc vizitat în mod deosebit de către cei interesaţi să vadă flora şi fauna din zonă. Dacă acum o sută de ani acolo se ţineau kureşurile tătăreşti, adică acele lupte, un fel de arte marţiale tătăreşti, acum zona a devenit una în care vin doar cei pasionaţi de natură. Ajungi într-o zonă de poiană, care deschide Rezervaţia Fântâniţa Murfatlar, iar acolo ai acea fântâniţă despre care se vorbeşte, care este un izvor de unde poţi să bei o apă curată, filtrată de roca calcaroasă din zonă.”

Jurnalistul de turism Adrian Boioglu este convins că zona Murfatlar are multe de oferit vizitatorilor: „Cu siguranţă, Murfatlar are mai multe atracţii turistice, dar printre ele aş dori să menţionez priveliştea superbă asupra canalului Dunăre – Marea Neagră, care trece prin Murfatlar. Se poate ajunge la o mănăstire care este situată deasupra canalului Dunăre – Marea Neagră, unde sunt montate, de altfel literele Murfatlar, nişte litere uriaşe pe un deal. Oricine poate să urce acolo, pe scări sau cu maşina şi să oberve acel peisaj. Sunt aproximativ 200 de trepte care duc la acel monument. Poţi să vizitezi o mănăstire care este foarte frumoasă, realizată din piatră, dar poţi să ai şi o privelişte superbă asupra oraşului.”

Cu siguranţă, Murfatlar are un plus de atractivitate acum, la început de toamnă, când este vremea culesului şi vinificării strugurilor. În cramele de aici, paharul de must este servit, de mult ori, împreună cu o bucată de plăcintă dobrogeană, cu brânză dulce sau sărată, coaptă în tăvi mari şi rotunde.