Muzeul de Etnografie al Brașovului

Ajungem azi în centrul României și descoperim colecții importante de patrimoniu național în Muzeul de Etnografie al Brașovului. Acesta a luat ființă în anul 1908, la inițiativa a cinci colecționari sași brașoveni, care au constituit patrimoniul Muzeului Asociației Colecționarilor Brașoveni. Suntem întâmpinați de Bogdana Balmuș, șefa relațiilor publice, care ne face o scurtă incursiune în istorie:

„Fondatorul a fost Iulius Teutsch. Muzeul se va dezvolta și, începând cu 1912, se va numi Muzeul Săsesc al Țării Bârsei, acesta încheindu-și activitatea la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. O parte dintre colecțiile sale ajung fie la  Universitatea Brașov, fie la Muzeul Regional Brașov, înființat în 1950. Din anul 1967, în cadrul Muzeului Județean Brașov ia ființă secția de etnografie, care, în 1990, devine instituție autonomă cu statut juridic. Din această prezentare, deducem cam ce patrimoniu se ascunde în Muzeul de Etnografie Brașov. Spunem „se ascunde” pentru cei care nu îi trec pragul și lansez cu această ocazie invitația să o facă. Patrimoniul deținut de Muzeul de Etnografie Brașov este expus astăzi atât în sediul central din Brașov, cât și în filialele din Săcele și Rupea.”

Prin patrimoniul său valoros, muzeul ilustrează civilizația comunității rurale din zonele etnologice Bran, Rupea, Țara Oltului, Valea Hârtibaciului și Țara Bârsei: „La Muzeul Etnografic Săcele, turiștii vor vedea o serie de obiecte de patrimoniu reprezentative pentru tradițiile pastorale ale mocanilor, dar și o reprezentare identitară a ceangăilor din zonă. Și acolo Muzeul funcționează într-o clădire monument istoric, care a fost atestată documentar în anul 1543. Turiștii vor vedea în cadrul expoziției permanente cum trăiau oamenii în acele vremuri, ce ocupații și ce meșteșuguri aveau, dar și care erau instalațiile tehnice pe care le-au creat. Vor vedea, de asemenea, un spațiu de locuit și costume tradiționale. S-a pus accent pe evidențierea multiculturalității zonei Săcele prin reprezentarea sugestivă a unei lumi comune atât mocanilor, cât și ceangăilor. Apoi, la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea găsim, de asemenea, o reprezentare a comunităților cu populație mixtă: români și sași. Sunt reprezentate ocupațiile, meșteșugurile, obiceiurile, spațiile de locuit. Muzeul poartă numele folcloristului Gheorghe Cernea, o personalitate cunoscută a zonei, care a publicat un fond impresionant de culegeri folcloristice.”

Ne întoarcem de la Rupea în Brașov, în inima Brașovului, la Muzeul Civilizație Urbane a Brașovului. Este cel mai nou muzeu deschis după revoluția anticomunistă din 1989, spune Bogdana Balmuș, fiind în componența Muzeului de Etnografie a Brașovului: „Este un muzeu de colecție cu specific unic în România. Tematica sa reprezintă o incursiune în istoria urbană a Brașovului. Dacă până acum am vorbit de latura rurală, acum, ne ocupăm de partea urbană a Brașovului cu ilustrarea reprezentărilor specific urbane. Și aici muzeul este găzduit de o clădire foarte veche. Ea a intrat în lista monumentelor istorice în anul 2004. A fost atestată arheologic încă din secolele XIII-XIV și a fost refăcută în anul 1566. Veți descoperi în pivniță, care este expusă vizitării, ancadramente din piatră, de ușă și de ferestre, care au fost descoperite cu ocazia restaurărilor recente. Aceste ancadramente sunt datate din anul 1566. Casa a fost amenajată în așa fel încât să ilustreze preocuparea proprietarilor. Este vorba de negustori bogați patricieni. Ea a aparținut la sfârșitul secolului al XIX-lea familiei Closius. Membrii acestei familii au făcut parte din elita sașilor brașoveni.”

În fiecare dintre aceste muzee, veți găsi cărți de impresii în care turiștii din toate colțurile lumii, care ajung aici, se arată fascinați de bogăția informațiilor primite.