NATO deschide, în luna aprilie, un oficiu la Chişinău pentru sprijinirea reformelor din micul stat majoritar românofon.
E o tradiţie ca, în Republica Moldova, orientarea politicii externe să fie simbolizată de prima vizită pe care, odată instalat, un oficial de rang înalt o face în afara graniţelor.
Acum un an, primul-ministru democrat al micului stat ex-sovietic majoritar românofon, Pavel Filip, a ales Bucureştiul. A dat, astfel, un semnal pozitiv în privinţa continuării parcursului european şi euro-atlantic al Chişinăului, cu sprijinul României vecine.
În schimb, anul acesta, în ianuarie, proaspăt învestit ca preşedinte, socialistul pro-rus Igor Dodon a preferat Moscova. Scopul lui este ca Republica să reia parteneriatul strategic cu Rusia, trecut în surdină pe perioada mandatului predecesorului său. Aşa că, la Kremlin, preşedintele Dodon a evocat posibilitatea ca Acordul de Asociere dintre Moldova şi Uniunea Europeană, încheiat în 2014, să fie revizuit sau chiar anulat.
Simţind nevoia să testeze pulsul şi la Bruxelles, Igor Dodon a avut, în prima parte a acestei săptămâni, discuţii atât la Uniunea Europeană, cât şi la NATO. A denunţat, din nou, Acordul de asociere cu blocul comunitar. Cât despre aliaţi, el le-a cerut acestora să nu se grăbească cu deschiderea unui birou NATO la Chişinău: "Considerăm că la această etapă, acest pas va crea impedimente în procesul de negocieri pe problema transnistreană. Am venit cu propunerea şi cu solicitarea către doamna secretar general adjunct ca să nu ne grăbim cu deschiderea oficiului NATO. În caz că va fi luată o astfel de decizie, deoarece acordurile au fost semnate şi promulgate până la intrarea mea în vigoare, eu nu exclud că, pe viitor, noi vom reveni asupra statutului acestui oficiu în Republica Moldova."
Deşi în opinia lui Igor Dodon, biroul NATO ar crea impedimente în negocierile privind regiunea separatistă rusofonă Transnistria, din estul Republicii, acesta va fi deschis. În luna aprilie! - după cum a anunţat ministrul adjunct de externe de la Chişinău, Lilian Darie. Dar pe cine deranjează biroul? Întrebarea pare mai degrabă retorică. Transnistria e ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor de la Chişinău în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea separatiştilor. Deşi, Rusia s-a angajat să-şi retragă trupele încă din 1999, acestea se află şi acum acolo. Or, preşedintele Igor Dodon a cerut asigurări doar la Bruxelles şi doar din partea NATO ca neutralitatea permanentă a Republicii Moldova să fie respectată.
Viitoarea reprezentanţă NATO nu este o bază militară, ci o misiune diplomatică cerută de Guvernul Moldovei pentru sprijinirea reformelor - a replicat secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, potrivit căreia neutralitatea nu înseamnă izolare. Dar, desigur, fiecare naţiune are dreptul să nu se alieze cu nimeni sau să-şi aleagă propriile alianţe. Igor Dodon vrea, de pildă, negocieri trilaterale comerciale UE - Republica Moldova - Rusia, ceea ce îi face pe mulţi să comenteze că liderul de la Chişinău promovează, în Uniunea Europeană, interesele Federaţiei Ruse, nu pe cele ale propriului stat.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved