Alianţa Nord-Atlantică se declară îngrijorată de situaţia complicată în care se află Republica Moldova şi îndeamnă Chişinăul să-şi intensifice eforturile pentru depăşirea crizei politice şi formarea unei noi majorităţi parlamentare proeuropene.
Alianţa Nord-Atlantică se declară îngrijorată de situaţia complicată în care se află Republica Moldova şi îndeamnă Chişinăul să-şi intensifice eforturile pentru depăşirea crizei politice şi formarea unei noi majorităţi parlamentare proeuropene. Aceasta ar urma să umple vidul de putere provocat de demiterea, luna trecută, printr-o moţiune de cenzură, a cabinetului tripartit, format de partidele Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal. Iniţiată de socialiştii şi comuniştii din opoziţie, moţiunea a beneficiat şi de voturile deputaţilor PD, care, la unison cu stânga pro-moscovită, i-au reproşat premierului liberal-democrat Valeriu Streleţ, învestit în vară, implicarea în scandaluri de corupţie.
Vicepreşedintele Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli, a precizat că Republica Moldova poate miza în continuare pe asistenţa Alianţei, însă va trebui să implementeze reformele necesare în domenii precum combaterea corupţiei sau funcţionarea justiţiei.
O delegaţie a NATO a şi mers, săptămâna trecută, la Chişinău, pentru a examina programul de reconstrucţie a capacităţii de apărare a republicii. Programul, în care sunt implicaţi cu fonduri şi expertiză aliaţi importanţi, precum Statele Unite, Germania, Turcia sau România vecină, a fost elaborat la summitul de anul trecut, din Ţara Galilor, la care NATO a inclus în propria-i strategie apărarea statelor partenere, între care Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Periclitate de redeşteptatul apetit teritorial al Rusiei lui Vladimir Putin şi de încercările acesteia de a le înăbuşi aspiraţiile de integrare europeană şi euroatlantică, fostele colonii ale Moscovei au fost menţionate şi în declaraţia finală a aşa-numitului summit de flanc, de la Bucureşti, al membrilor central şi est-europeni ai NATO.
Consilier al fostului preşedinte al României, Traian Băsescu şi director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, specialistul în spaţiul ex-sovietic Iulian Chifu explică: "Este vorba despre primul pas într-o acţiune extrem de energică, până la urmă, a Alianţei, în apărarea partenerilor străini situaţi în zona estică, în construirea, sprijinirea construcţiei unor capacităţi de apărare sporite ale acestor aliaţi, tocmai pentru a le creşte capacitatea de apărare şi securitatea. Acolo se vorbeşte despre faptul că strategia de apărare a Alianţei include şi statele partenere. Nu înseamnă că acestea vor beneficia de un articol 5 sau că există o apărare comună, ci este vorba despre interesul Alianţei de a le include într-o strategie comună şi de a le sprijini dezvoltarea propriilor capabilităţi de apărare, în aşa fel încât ele să poată să-şi apere propria securitate, inclusiv cu contribuţia şi sprijinul alianţei în construirea, vă spuneam, a acestor capacităţi."
Ministru al Apărării în exerciţiu, după ce a fost demis odată cu întregul Guvern Streleţ, liberalul Anatol Şelaru pledează, în continuare, pentru aprofundarea legăturilor cu NATO. Acest vechi militant antisovietic, care se autodefineşte drept politician român din Republica Moldova, consideră că, în contextul conflictului militar prelungit din Ucraina şi a prezenţei trupelor ruseşti în regiunea separatistă Transnistria: "Asta este cea mai bună soluţie, atâta timp cât 25% din teritoriul Moldovei este ocupat de armata rusă. Lucrurile mari nu se fac într-o săptămână, se pot produce nişte evenimente ca acelea la care au ajuns ucrainenii, iar noi ne prefacem a nu vedea că există asemenea probleme. Eu pregătesc armata să fie gata de a adera la NATO în orice clipă."
Pe de altă parte, însă, Şalaru însuşi avertizează că Republica Moldova se află în pragul dispariţiei sale ca stat, fiindcă e ameninţată de două mari pericole. Unul, din interior - corupţia, care a decredibilizat întrega clasă politică. Celălalt, din exterior - dorinţa Rusiei de a-şi restabili imperiul.
Membru al Consiliului fondator al Centrului de Informare NATO la Chişinău şi fost ministru al Apărării, Viorel Cibotaru avertizează, la rândul său, că instabilitatea politică prelungită şi viziunile diferite ale partidelor parlamentare ar putea scoate Republica Moldova dintre priorităţile imediate ale Alianţei Nord-Atlantice. Ar fi încă un tren pierdut, după ce integrarea europeană pare amânată sine die, deşi, anul trecut Bruxellesul recunoştea în Republica Moldova premianta Parteneriatului Estic şi încheia acorduri de asociere şi liber schimb, ce ar fi urmat să prefaţeze admiterea în Uniune în 2020. Cibotaru le-a declarat corespondenţilor Radio România la Chişinău: "Oportunităţile care au existat cu câteva luni în urmă încep a dispărea, ca şi atenţia Alianţei şi a Uniunii Europene. Şi, în acest sens, ne aşteaptă timpuri foarte grele, inclusiv în domeniul consolidării securităţii noastre naţionale şi contracarării anumitor riscuri."
Acum aproape un sfert de secol, când, după eşecul puciului neo-bolşevic de la
Moscova, URSS se dezintegra şi, pe 27 august 1991, Chişinăul îşi proclama
independenţa faţă de imperiu, sovietologii occidentali apreciau că Republica
Moldova se află într-o situaţie la fel de favorabilă ca şi statele baltice.
Azi, aceiaşi specialişti constată, consternaţi, că, în timp ce Estonia, Letonia
şi Lituania sunt membre ale NATO şi UE, Chişinăul, din cauza propriilor
decidenţi politici, vegetează tot în zona gri, de unde poate fi oricând aspirat
din nou pe orbita Rusiei.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved