Institutul Francez din Paris invită, în fiecare an, în ultima zi de joi a lunii ianuarie, instituțiile culturale și științifice din Franța și de pe toate continentele să sărbătorească împreună libera circulație a ideilor.
Institutul Francez din Paris invită, în fiecare an, în ultima zi de joi a lunii ianuarie, instituțiile culturale și științifice din Franța și de pe toate continentele să sărbătorească împreună libera circulație a ideilor. Anul acesta România s-a aflat la a patra participare.
Cu această ocazie, Institutul Francez din România a organizat dezbateri, expoziţii și ateliere la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Alianța Franceză din Ploieşti s-a alăturat, de asemenea, cu o serie de dezbateri și ateliere. Anul acesta, tema "Nopţii Ideilor", pentru că acesta este numele evenimentului, a fost «être vivant», un joc de cuvinte cu un sens dublu: "a fi viu", dar și "fiinţă vie". Ambiguitate intenţionată, pentru că dezbaterile din cadrul Nopţii Ideilor sunt în primul rând o invitaţie la reflecţie și nu o obişnuită întâlnire cu experţi care deţin adevărul şi îl prezintă celorlalți. Ce înseamnă "să fii viu"? Care este locul nostru în lumea vie? Şi în ce fel "a fi viu" ne obligă să trecem la acțiune? Cum poate actul creativ să salveze mediul înconjurător?
Cristian Neagoe, PR Greenpeace România, ne-a împărtăşit: "Natura şi cultura merg foarte bine împreună, că fără natură, nu ar exista până la urmă cultură, şi cu siguranţă nu va mai exista natură, dacă nu vom avea cât mai multă cultură. Modul în care ne educăm în privinţa lucrurilor care se întâmplă în momentul ăsta, cred că e vital pentru ceea ce o să se întâmple mai încolo."
Parafrazând vorba că fiecare om trebuie să fie un artist, Suzana Dan, manager cultural Rezidența BRD Scena9, a afirmat: "În ziua de astăzi ar trebui să luăm în calcul că fiecare om trebui să fie activist. Cred că este foarte important ca fiecare dintre noi, indiferent dacă suntem artişti sau actori în alt domeniu, să avem curajul de a ne asuma o formă de reacţie, care de fapt este o formă de activism vis-à-vis de problemele noastre. Ele sunt ale noastre ale tuturor. Artiştii, într-adevăr au un mare atuu şi anume sunt prezenţi prin toate manifestaţiile, prin vizual. Există o mare bogăţie şi o forţă de comunicare a imaginii care întotdeauna va avea un mesaj cât se poate de puternic. Mi-aş dori să fim reacţionari în fel şi chip."
Mihai Stoica, director executiv al Asociației 2Celsius, a lărgit sfera activismului de la artişti la alţi actori din viaţa de zi cu zi: "Dincolo de artişti care sunt în comunicare directă cu noi prin arta lor, mai sunt oameni care nu sunt artişti. Am un prieten fotograf, dar care în acelaşi timp este doctorand în biologie, la Universitatea din Hamburg şi studiază algo-virusurile şi cum se transmit virusurile din diferite gazde şi la om. Şi spunea în ultima vreme că schimbările climatice au început să schimbe aria de răspândire a virusurilor. Acum o ştim cu toţii, că suntem confruntaţi cu virusurile. Şi a ales să îşi documenteze cercetarea expunând lucrări fotografice. E om de ştiinţă sau e fotograf? Are responsabilitatea de a comunica? Fotografia lui este foarte poetică în general şi nu are nicio legătură că este om de ştiinţă. Dar cumva şi-a asumat şi acest rol, de a ne spune ceva şi despre virusuri, într-un fel care să ne facă să reflectăm la schimbările climatice."
Iar Cristian Neagoe, PR Greenpeace România, a adăugat: "Cred că marea problemă a umanităţii este că nu a privit niciodată natura drept ceva din care face parte, cât toţi strămoşii noştri până acum o sută de ani s-au gândit că ea trebuie cucerită, ea trebuie supusă, trebuie exploatată. Toate religiile, toate credinţele ne spun că ea ne este dată de către Cineva să o folosim, să creştem, să ne înmulţim. Platon şi Aristotel o priveau ca pe ceva imuabil, imposibil de distrus, care tot timpul va reveni şi oricât am lua din ea, nu se va termina. Ei bine, am ajuns în punctul aceasta în care vedem că e foarte fragilă şi că ne-am înmulţit poate mai mult decât e cazul. Şi nu numai asta, dar am ajus o societate a consumului excesiv. Marile probleme ale umanităţii pentru Greenpeace sunt natura şi pacea. Încercăm să le protejăm, încercăm să îi convingem şi pe alţii să ni se alăture."
Prezentă în 55 de ţări, Greenpeace luptă, în România pentru protejarea pădurilor, inima verde a Europei, pentru că avem 2/3 din pădurile seculare ale Europei şi se taie într-un ritm halucinant, a mai amintit Cristian Neagoe şi a adăugat: "Arta reuşeşte să aducă aproape nişte lucruri care par foarte îndepărtate şi reuşeşte să le facă accesibile. Din punctul ăsta de vedere e diferită de activism, pentru că activismul e ceva mai încrâncenat, arta îţi intră pe sub piele. De asta arta şi activismul împreună ar putea să facă minuni în privinţa protejării mediului."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved