Lansate de ministerul de resort în dezbatere publică la începutul verii, o serie de modificări importante aduse Legii educației au stârnit controverse și reacții aprinse printre profesori, părinți și elevi.
Lansate de ministerul de resort în dezbatere publică la începutul verii, o serie de modificări importante aduse Legii educației au stârnit controverse și reacții aprinse printre profesori, părinți și elevi. Toate polemicile, însă, cad de acord asupra unor stări de fapt evidente: creșterea ratei abandonului școlar, nivelul mare de analfabetism funcțional în rândul elevilor, grad de absolvire sub așteptări al examenului de bacalaureat de la finalul liceului. Controversele apar în momentul căutării soluțiilor, iar cele propuse acum de minister sunt prea puțin pe placul profesorilor și părinților.
Una dintre schimbările propuse privește dublarea examenului de admitere în liceu pentru elevii de clasa a VIII-a care la vârsta de 15 ani ar trebui să susțină Evaluarea Națională - obligatorie pentru toți absolvenții de gimnaziu -, dar și o admitere separată la colegiile naționale, dacă doresc să se înscrie acolo. Acestea din urmă sunt licee din sistemul public care primesc statutul de colegii în urma îndeplinirii unor anumitor criterii. Fiind vorba în multe cazuri de școli cu o anumită tradiție de performanță, opinia publică le consideră "licee de elită". Propunerea unui examen separat, deși susținută de reprezentanții acestor școli reuniți în Alianța Colegiilor Centenare, nu este agreată de Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, după cum aflăm de la președintele Iulian Cristache.
Suntem singura federație reprezentativă la nivel național. Și am decis că atunci când este o decizie importantă, o schimbare de fond inițiată de către Ministerul Educației, să facem sondaje și sondajele noastre în ultimii doi ani de zile au avut un număr impresionant de respondenți. Ultimul sondaj care făcea referire la admiterea la colegii și la schimbarea modului de evaluare la bacalaureat propus de către Ministerul Educației în actualul proiect legislativ a avut peste 65.000 de respondenți. Referitor la admitere, peste 65% dintre părinți se opun acestei admiteri. Iar părerea federației este aceeași. În acest moment aceste colegii, unde elevii intră cu note foarte mari de la 9,80 în sus, ar avea posibilitatea să facă o selecție în rândul acestor copii și să își creeze niște clase de excelență. Nu știm de ce este nevoie să mai dăm încă un examen, să supunem copiii la o presiune suplimentară într-un interval relativ scurt de timp. Ei vor da Evaluarea Națională și bănuiesc că în maximum două săptămâni, trebuie să mai susțină încă un examen care va avea un grad de dificultate major, nu doar la disciplinele clasice de examen, ci și la alte discipline care vor fi aprobate în Consiliul de Administrație al școlii.
O altă temere stârnită de această propunere vizează discrepanțele socio-economice dintre rural și urban, dintre orașele mici și orașele mari. Amplasate în marile orașe, colegiile naționale sunt, de regulă, ținta copiilor proveniți de familii capabile să le asigure traiul într-un centru urban și să plătească mediitațiile necesare admiterii în aceste licee considerate a fi "de top". Un examen suplimentar ar adânci clivajele între elevii din zonele defavorizate și cele favorizate consideră mulți profesori, printre care și Doru Căstăian care predă științe socio-umane la Liceul "Dimitrie Cuclin" din Galați. Am spus că, din păcate, mie mi se pare o măsură discriminatorie. E o măsură care nu va face decât să adâncească deja niște probleme profunde ale sistemului. De asemenea, am adus cumva nuanța că nu ar fi poate neaparat o măsură foarte rea dacă s-ar asigura condițiile ca aceste tipuri de examene să poată fi extinse la nivelul întregului sistem. Dar atât timp cât doar unora li se permite să organizeze o admitere suplimentară, în condițiile în care există deja o evaluara națională, nu cred că măsura va produce binele scontat, ci, dimpotrivă, riscă să adâncească și mai mult răul existent.
De altfel, admiterea la liceu a mai primit o modificare în această vară, neintrodusă în propunerile inițiale de schimbare a legilor educației. Până anul acesta, elevii care intrau în clasa a IX-a optau pentru un liceu sau altul pe baza unei note care cumula rezultatul obținut la Evaluarea Națională și 20% din media anilor de gimnaziu. De anul viitor, se pare că media din gimnaziu nu va mai conta deloc în selectarea liceului. Cum se poziționează părinții față de această noutate ne spune Iulian Cristache. Din 2015 noi am pus o presiune constantă astfel încât să reducem ponderea mediei din gimnaziu. Am reușit să ajungem undeva la 20%. Ne dorim acest lucru pentru că nu avem standarde de evaluare. Prin acea medie, ar fi favorizați nu cei care învață în urbanul mare și care sunt evaluați la un nivel ridicat în școlile din care provin, ci sunt avantajați ceilalți din urbanul mic și din rural, acolo unde sunt evaluați mult mai ușor. Nota 7 la o școală nu corespunde cu nota 7 de la o altă școală. Nota 7 de la același profesor, de la două clase diferite se poate să nu corespund.
Nu de aceeași părere sunt unii profesori care văd în eliminarea mediei din anii de gimnaziu o aruncare în derizoriu a rezultatelor obținute de elevi la restul materiilor care nu sunt incluse în Evaluarea Național, examen cu doar două probe : română și matematică. Doru Căstăian. Ideea de a decupla mediile din gimnaziu de admiterea la liceu e o măsură care nu apare de facto în proiectul de lege, ci una cu care ministerul a venit ceva mai târziu. Mie mi se pare că este o măsură care, pe termen scurt, poate genera ceva efecte benefice. Probabil că va mai domoli puțin alergătura aceasta după note și presiunea pusă pe profesori de a da note mari. Însă eu cred că pe termen mediu și lung este o măsură care nu poate să aducă iarăși un nimic bun. Temerea mea este că atunci când vom avea aceste medii decuplate de admiterea la liceu, în condițiile în care păstrăm aceleași examen de evaluare națională - examen cu miză mare, criticat de rapoartele OECD -, nu vom avea o îndreptare a elevilor către învățarea din pasiune, ci dimpotrivă.
Examenul de bacalaureat este și el luat în vizor în intenția de reformare a Legii Educației prin introducerea unor probe unice unde ar fi comasate mai multe materii. Pentru început, însă, e nevoie de clarificarea unor termeni, potrivit profesorului de științe socio-umane Doru Căstăian. Să vorbim mai întâi despre standardizare și după aceea despre comasare, căci standardizarea ar putea fi luată în sensul ei cel mai îngust, adică de aplicare de teste cu itemi inchiși, eventualele teste de tip grilă la obiecte unde evaluarea ar trebui să fie mult mai complexă, de exemplu limba și literatura română. Chiar într-o primă fază s-a vorbit despre eliminarea erorii umane din evaluare. Or nu poți elimina eroarea umană decât prin acest tip de standardizare care permite evaluarea de către computer. Dar, până la noi precizări, până va fi limpede tuturor ce se înțelege prin standardizare, rămâne să ne exprimăm în continuare nedumeririle și îngrijorările desprea comasarea întregului trunchi comun de discipline în doar o singură probă. Bun, înțeleg că între timp s-a renunțat la ideea de a include în această probă unică limba și literatura română, care va rămâne o probă separată. Iarăși vin și întreb cum se va face acest tip de standardizare. În principiu, nu e imposibil să creezi o probă standardizată, comună pentru toate competențele din trunchiul comun în practică. Dar cred că o astfel de probă ar fi foarte greu de conceput, astfel încât să fie relevantă. Cred că ar trebui să dureze foarte mult, poate chiar zile, nu ore. Și deocamdată nu știu să existe precizări în direcția aceasta.
Pentru părinți, proba unică de la bac ar șterge, de altfel, și diferențele dintre profilurile urmate de copii în cei patru ani de liceu. Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți. Forma actuală ni se pare cea mai bună pentru că nu înțelegem ce rost ar mai avea diferențele de profil sau de filieră de la liceu dacă toți elevii, indiferent de profil și de filieră, vor fi testați la același nivel de dificultate. Nu cred că este normal ca un elev care termină profilul de mate-info, de exemplu, să fie evaluat conformat acelorași criterii aplicate și elevilor care termină profilul uman și unde matematica este altfel predată. Aici noi am reușit, după discuțiile de la minister, să smulgem promisiunea ministerului că româna va fi o disciplină de sine stătătoare.
Dezbaterea publică asupra modificărilor legislative s-a încheiat la finalul lunii august. Urmează ca Ministerul Educației să introducă sau nu amendamentele propuse în textele de lege, iar acestea să fie apoi trimise spre vot, în Parlament.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved