Preşedintele României, Klaus Iohannis, a respins candidata propusă de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la conducerea parchetului anticorupţie.
Decizie anticipată, deopotrivă, de suporterii şi adversarii săi, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că respinge propunerea, avansată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de numire a Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În afara acesteia, au mai fost refuzate trei nominalizări la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi cea pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT, parchetul antimafia.
"Nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror pentru a fi numit într-o funcţie de conducere" - explică un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Luna trecută, şi secţia pentru procurori a CSM avizase negativ învestirea d-nei Florea, despre care apreciase că "prezintă rezistenţă scăzută la stres şi o capacitate de analiză şi sinteză redusă", precum şi sincope "în raportarea la valori ca onestitatea şi imparţialitatea, atribute indispensabile unui manager."
Ministrul Toader a declarat că n-a fost surprins de refuzul preşedintelui, ci de motivarea acestuia, şi anume absenţa unui atestat că persoanele nominalizate n-au colaborat cu Securitatea, poliţia politică a dictaturii comuniste. Dacă în plan juridic şi procedural dezbaterile promit să continue, în plan politic decizia preşedintelui e calificată de unii analişti drept o contralovitură, în războiul fără sfârşit care-l opune majorităţii guvernamentale PSD-ALDE.
Condusă de fostul politician social-democrat Valer Dorneanu, Curtea Constituţională decisese, în iunie, că şeful statului trebuie să o revoce pe şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, aşa cum i-a cerut, încă din februarie, ministrul Toader. Judecătorii constituţionali au stabilit că preşedintele a generat un conflict cu Guvernul când a refuzat să o demită.
Plecarea ei a fost considerată o victorie pentru Puterea de stânga, pe care adversarii din opoziţie, din societatea civilă şi din presă o acuză că încearcă să-şi subordoneze magistraţii şi să-i scape de condamnări pe politicienii corupţii. Vârf de lance al luptei anticorupţie pentru unii, şefă a unui sistem poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi fusese frecvent calificată drept cea mai puternică femeie din România. Ea spunea, cu puţin timp înainte de revocare, la o dezbatere organizată la sediul ONU de la New York, că provocarea cea mai mare pentru România este păstrarea independenţei judecătorilor şi procurorilor.
Numai în ultimii cinci ani, DNA a trimis în judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de parlamentari. 27 dintre aceştia au fost, deja, condamnaţi definitiv. În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari. DNA, mai spun comentatorii, va trebui să continue să funcţioneze ca şi până acum. Fiindcă, într-o democraţie matură, instituţiile îşi fac treaba independent de numele şefilor.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved