Noua relație UE - Marea Britanie

Cu doar câteva zile înainte de expirarea perioadei de tranziție, Marea Britanie - care a ales, prin referendum, în 2016, să părăsească blocul comunitar - și Uniunea Europeană - nevoită în urma acestei decizii să evolueze în format de 27 - au reuşit să ajungă la un acord 'in extremis' pe tema relaţiilor post-Brexit. S-a semnat Acordul Comercial şi de Cooperare, acordul privind procedurile de securitate pentru schimbul şi protejarea informaţiilor cu caracter confidenţial între UE şi Regatul Unit, precum şi acordul privind cooperarea pentru folosirea sigură şi paşnică a energiei nucleare, între Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom) şi Londra. În scurt timp, Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020, a abandonat definitiv piaţa unică şi uniunea vamală ale Uniunii pe 31 decembrie, fiind prima țară care, după aproape jumătate de secol de apartenență la UE, părăsește această structură. 

Negocierile pentru definitivarea ultimelor documente au fost dificile, dând deseori impresia că e aproape imposibil să se iasă din blocajele în care se ajunsese în urma discuțiilor guvernate de dorința fiecărei părți de a-și proteja cât mai bine interesele. 

Principalele puncte de divergenţă care au împiedicat luni de zile ajungerea la un acord comercial au fost regulile privind concurenţa solicitate de UE, care a vrut să se asigure că nu se va ajunge la o concurenţă neloială din partea companiilor britanice, reglementarea diferendelor şi accesul pescarilor europeni în apele britanice. În absența acestui acord, lucrurile ar fi fost extrem de volatile, aducând un plus de impredictibilitate într-o ecuație cu multe necunoscute și a cărei rezolvare va veni doar odată cu trecerea timpului. Dacă nu s-ar fi ajuns la un acord, spun analiștii, schimburile comerciale între UE şi Londra ar fi fost guvernate de la 1 ianuarie 2021 de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, ceea ce ar fi însemnat introducerea de taxe vamale şi cote, cu riscul unui nou şoc pentru economiile deja fragilizate de criza sanitară cauzată de COVID-19. 

Semnarea acestui acord este extrem de important pentru coeziunea lumii occidentale, a apreciat, la Radio România, Iulian Fota, directorul general al Institutului Diplomatic Român. După ce votul britanic a devenit evident pentru toată lumea şi Brexitul a devenit ireversibil, cred că Marea Britanie şi restul UE s-au aplecat asupra salvării relaţiei dintre cele două părți în condiţii de Brexit, iar acest acord arată că elementele care ne leagă sunt în continuare mai importante decât cele care ne separă, consideră Iulia Fota:

"Faptul că cei doi actori importanţi s-au înţeles, Marea Britanie şi UE, ne arată că în continuare putem miza pe un nivel ridicat de coeziune în interiorul lumii occidentale. De ce este important acest aspect? Suntem în globalizare, deja competiția nu se mai duce numai între state ca actori internaţionali, competiţia se duce din ce în ce mai mult şi între spaţii de civilizaţie. 

Când vine vorba de UE, de Statele Unite, de NATO, de Marea Britanie, noi toţi intrăm şi sub această umbrelă foarte importantă a civilizaţiei occidentale. Or, evident că din această perspectivă, mai ales observatorii externi s-au uitat să vadă cât de bine mai funcţionează Occidentul în interiorul lui. 

Deci, aici este vestea bună nemaipomenită: că Marea Britanie şi UE, în ciuda Brexitului, în ciuda unor diferende, unele dintre ele importante şi chiar tensionate, au găsit o posibilitate în continuare să salveze relaţia bilaterală, să o pună într-un nou format, inclusiv juridic. Un format care n-o să funcţioneze perfect de la început, unele lucruri vom vedea în timp cât de bine sunt negociate, dar, per ansamblu, mesajul pe care britanicii şi restul europenilor îl dau împreună este că Brexitul nu duce la plecarea Marii Britanii din Europa. UE e o poveste, Europa e o altă poveste, Marea Britanie rămâne în Europa prin acest acord. 

Mesajul este clar: acesta nu este un acord să ne separe, acesta este un acord care să ne ţină în continuare într-o relaţie strânsă, într-un alt format, în interiorul Occidentului ne putem depăşi diferenţele generate de tradiţie, de politica internă şi de o serie întreagă de alte aspecte." 

Marea Britanie a părăsit oficial piaţa unică europeană şi Uniunea Vamală, dar în acordul comercial este stipulat că nu sunt impuse tarife asupra circulaţiei între cele două părţi a mărfurilor originare din Uniunea Europeană şi din Regatul Unit. În schimb, nu se mai aplică Programul Erasmus, prin care studenţii britanici şi cei europeni puteau studia în universităţile de pe continent sau din Regatul Unit. În ce priveşte vizele, românii, de exemplu, vor putea intra şi sta fără viză în Marea Britanie pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an. 

Mulţi se întreabă acum cum vor evolua relaţiile în anii care vor urma. Promovat de susţinătorii săi drept zorii unui "Regat Unit global", proaspăt independent, Brexit-ul a slăbit conexiunile care au legat Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord, o economie în valoare de 3 trilioane de dolari - scrie Reuters. Pentru susţinătorii săi, Brexit-ul este o ieşire dintr-un proiect sortit eşecului, dominat de germani, un proiect care a rămas mult în urma celor două mari puteri ale lumii, Statele Unite şi China. Opozanţii săi consideră că Brexit-ul este o nebunie care va slăbi Occidentul, adaugă Reuters, va face praf ceea ce a mai rămas din influenţa globală a Regatului Unit, îi va submina economia şi în cele din urmă va transforma regatul într-o serie de insule mai puţin cosmopolite.