Ne aşteaptă provocări mari, într-o lume în schimbare, o schimbare care intervine în fiecare zi şi cu o viteză vertiginoasă - este premiza de la care au pornit decidenţii de la Bruxelles atunci când au gândit bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027.
Ne aşteaptă provocări mari, într-o lume în schimbare, o schimbare care intervine în fiecare zi şi cu o viteză vertiginoasă - este premiza de la care au pornit decidenţii de la Bruxelles atunci când au gândit bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Un buget pe care îl descriu ca fiind unul pragmatic şi modern, pentru o Uniune care protejează, capacitează şi apără. Această propunere de buget reprezintă un răspuns onest la realitatea actuală, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă, într-un moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în bugetul Uniunii, consideră Bruxellesul. Răspunsul la această dublă provocare include reduceri de cheltuieli şi identificarea de noi resurse.
Într-o iniţiativă fără precedent, Comisia Europeană a propus şi restrângerea accesului la fondurile Uniunii Europene pentru ţările membre care încalcă statul de drept. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: "Comisia Europeană propune consolidarea legăturilor dintre bugetul european şi respectarea statului de drept. Respectarea criteriilor statului de drept este o cerinţă prealabilă şi indispensabilă pentru administrarea financiară corectă şi pentru implementarea eficientă a bugetului. De aceea, propunem un mecanism care va permite protejarea bugetului de riscuri financiare legate de deficienţele generalizare privind respectarea statului de drept. Acest mecanism reprezintă o regulă generală, el nu vizează anumite ţări membre, dar este o parte importantă din arhitectura noului buget european."
În pofida precizărilor că nu sunt vizate anumite state membre, Polonia şi Ungaria se simt direct vizate. "Nu vom accepta mecanisme arbitrare care ar face din gestionarea fondurilor un instrument de presiune politică la cerere", a venit cu promptitudine reacţia Varşoviei. Pentru Polonia s-a solicitat activarea articolului 7 al Tratatului UE, pentru Ungaria încă nu s-a cerut acest lucru, dar derapajele de la statul de drept au fost deja constatate de către Comisia Europeană. Activarea echivalează cu suspendarea dreptului la vot pentru statul în cauză. "Nu poţi să ai astfel de condiţionări care nu sunt cuantificabile. Există riscul să creezi procese de intenţie şi să fii mai părtinitor cu alte state. Opinia noastră este că pe acest subiect se va cere clar o opinie juridică, e posibil să se ajungă şi la Curtea Europeană de Justiţie", consideră de la Bruxelles europarlamentarul Norica Nicolai, sceptică în privinţa materializării propunerii Comisiei: "Este doar o propunere. E o propunere care ca siguranţă nu va fi validată pentru că pe actuala construcţie a Tratatului de la Lisabona acest lucru nu este posibil, nu are niciun fel de suport legal. Sigur, eu pot să înţeleg Comisia Europeană, este în criză, caută să suplimenteze, să găsească fonduri ca să înlocuiască pierderea pe care o va avea în buget după plecarea Marii Britanii. Cu siguranţă, acest lucru şi încă vreo câteva lucruri care privesc reducerile de la politica de coeziune şi de la politica agricolă comună nu sunt bine primite. Franţa, de pildă, are obiecţii majore la politica agricolă comună. Cu siguranţă alte state - Polonia, Ungaria - au anunţat că nu acceptă această condiţionare. Deci, ca atare, este doar o propunere, va crea dezbatere în următoarele luni. Oricum la Bruxelles, este o dezbatere dacă actuala Comisie poate să ia decizii care să antameze politica şi acţiunea viitoarei Comisii."
În opinia analistului politic Adrian Zăbavă, naşterea acestui subiect nu ar fi străină de dezbaterea electorală la nivel european, de faptul că anul viitor vor fi alegeri inclusiv europarlamentare: "Sunt sigur că lucrurile nu s-au întâmplat aleatoriu în programul celor de la Bruxelles. Şi sunt sigur, aşa cum pare în momentul de faţă, că acesta va fi unul din subiectele, cheia de boltă a alegerilor europarlamentare de anul viitor, Bruxelles-ul dorindu-şi să beneficieze de expunerea unui an electoral pentru a tranşa o dată şi o dată lucrurile în ceea ce priveşte - hai să spunem, scăpările unor membri ai UE privind statul de drept."
"Este foarte important pentru fiecare dintre noi să înţelegem că statul de drept nu este o simplă formalitate, ci este o stare de spirit. El constă în justiţia bazată pe recunoaşterea şi deplina acceptare a valorii supreme a drepturilor omului, a instituţiilor puternice şi a toleranţei zero faţă de corupţie", a apreciat, pe de altă parte, şeful statului român. Potrivit lui Klaus Iohannis, în prezent, Europa se află la răscruce, confruntându-se cu crize interne şi externe de o complexitate şi o intensitate fără precedent. "Istoria construcţiei UE ne-a arătat, în mod repetat, că forţa noastră stă în unitate, solidaritate, coeziune şi într-o viziune a viitorului ambiţioasă şi inovatoare. Aceste principii şi valori călăuzitoare stau la baza proiectului european. România crede că ele trebuie să rămână baza dezvoltării sale viitoare, în beneficiul nostru comun", a mai spus şeful statului, apreciind că UE rămâne un proiect indispensabil.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved