Obiectivele României pentru summitul NATO

Pe 11 şi 12 iulie, la Bruxelles este programat summitul Alianţei Nord-Atlantice. Este motivul pentru care Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a întrunit, la Bucureşti, pentru a analiza şi aproba obiectivele României la apropiata reuniune la nivel înalt. Summitul - se arată într-un comunicat al preşedinţiei - va reprezenta o oportunitate de exprimare concretă a unităţii şi solidarităţii aliate, respectiv a hotărârii transatlantice în faţa ameninţărilor globale sporite. 

Din perspectivă românească, reuniunea de la Bruxelles va avea o importanţă deosebită, dorindu-se ca proiectele de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe flancul Estic al NATO să avanseze, în paralel cu asigurarea unui climat de stabilitate în vecinătatea estică, mai cu seamă în regiunea Mării Negre. Tot în cadrul şedinţei CSAT de la Bucureşti au fost aprobate forţele armate care vor putea fi puse la dispoziţie pentru participarea, anul viitor, la misiuni şi operaţiuni în afara teritoriului statului român. Comparativ cu anul 2018, acestea sunt în creştere cu peste 11 procente. Astfel, Armata României va fi prezentă la misiuni externe cu un efectiv de 2.098 de militari şi civili, iar Ministerul de Interne cu 932 de militari şi poliţişti. 

Fără legătură cu summitul aliat din 11 - 12 iulie, dar cu impact major asupra existenţei însăşi a unei zone istorice a României, pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a figurat şi subiectul 'Roşia Montană'. Ministrul Culturii i-a informat pe membrii Consiliului cu privire la stadiul includerii peisajului cultural minier din Munţii Apuseni în lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Administraţia Prezidenţială precizează că subiectul Roşia Montană, ca parte a patrimoniului cultural naţional şi universal, a fost permanent în atenţia preşedintelui Klaus Iohannis, atât din punct de vedere cultural, cât şi sub aspect social. În baza cadrului legal existent, Executivul dispune de instrumentele şi instituţiile abilitate pentru a gestiona întregul proces de includere a Roşiei Montane pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. De aceea, în baza prevederilor legale, membrii CSAT au luat act de informarea făcută de către ministrul Culturii, urmând ca problematica să fie gestionată, în continuare, de Guvern. 

Să amintim, pe scurt, că demersurile de includere a Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO merg în paralel cu procesul dintre România şi compania canadiană Gabriel Resources, care ar fi vrut să exploateze zăcămintele aurifere din zonă prin folosirea de cianuri. Cum proiectul a fost blocat, canadienii cer, acum, despăgubiri de peste 4 miliarde de dolari. Pentru foarte mulţi români, vestigiile de mii de ani din zonă, extrem de bine păstrate, unice în lume, depășesc, ca valoare, aurul din adâncuri. Ar fi vorba despre circa 300 de tone. Li s-ar adăuga 1.600 de tone argint, plus zăcăminte de minereuri rare.