Odată cu pătrunderea pe piaţa de panificaţie a companiilor străine, în România s-a diversificat foarte mult oferta produselor de patiserie şi panificaţie realizate după o tehnologie nouă.
Odată cu pătrunderea pe piaţa de panificaţie a companiilor străine, în România s-a diversificat foarte mult oferta produselor de patiserie şi panificaţie realizate după o tehnologie nouă. În brutăriile moderne, aparatele au luat locul frământătorilor, cocătorilor sau modelatorilor, iar reţetele de pâine nu mai sunt simple cu făină de la moară, sare, apă şi drojdie, ci sunt mult îmbunătăţite cu fel de fel de amelioratori şi coloranţi. Deja marile magazine şi supermarketuri au cuptoare proprii care oferă zilnic consumatorilor specialităţi proaspete de pâine şi de patiserie, după ce au fost decongelate. Zilnic intră în ţară tiruri cu pâine congelată din import, aproximativ 870 de mii de tone pe an, ceea ce înseamnă o treime din consumul anual total, conform reprezentanţilor Rompan. Dar există şi mulţi producători locali care produc o pâine de calitate, după vechi reţete, de care cumpărătorii sunt tot mai interesaţi.
Călin Matieş şi-a deschid o brutărie la Sântimbru, judeţul Alba, şi face o pâine tradiţională, pe cuptor din cărămidă şi vatră din argilă, la fel ca acum 100 de ani. Ingredientele sunt naturale, fără aditivi şi conservanţi, iar pâinea are un termen mare de valabilitate. Chiar dacă preţul pâinii de Sântimbru este dublu faţă de pâinea vândută în magazine, ea a cucerit oamenii zonei, dar şi Europa. Călin Matieş ne îndeamnă să mâncăm româneşte: "Am început această afacere în '98 cu 5000 de dolari, luaţi împrumut. Avem cuptoare din cărămidă. E cărămida care se face în acele cuptoare din lut destul de primitive, dar sunt foarte bune. Facem pâinea cu maia, cu acritură, cum faceau bătrânii, deci lăsăm aluatul să se acrească de pe o zi pe alta.In final pâinea are un gust extraordinar şi este foarte apreciată de cei din ţară şi străinătate.Chiar ne-am gândit la un sistem de franciză, nu ştiu mai multe despre asta, dar solicitări sunt foarte multe".
Călin Matieş participă la majoritatea târgurilor naţionale şi internaţionale de produse agro-alimentare, iar în urmă cu doi ani a câştigat la Târgul de agricultură Indagra, organizat la Bucureşti, diploma de "Producător Tradiţional al anului 2015", din partea Ministerului Agriculturii, pentru pita în tavă bătută de coajă, dar şi pentru efortul depus pentru a demonstra că în România se poate face producţie alimentară în mod tradiţional. "Facem pe un cuptor 50 de pâini, avem două cuptoare, deci facem 100 de pâini. În medie facem cam o tonă de pâine pe zi. Folosim făină românească de la un furnizor cu care lucrăm de 15 ani, făină fără aditivi, enzime şi adaosuri de gluten. Eu zic că avem cea mai bună pâine din zonă. În urmă cu 6 ani am fost într-un schimb de experienţă în Bavaria, în Germania, pe domeniul brutărie, morărit şi panificaţie şi, la Muzeul Brutarului din Bavaria, am dus nişte pâine din România. Acolo era un bătrânel de vreo 80 de ani şi-i dădusem nişte pâine, chiar dacă era de patru zile cît am cărat-o pe acolo. Când a gustat-o i-au dat lacrimile spunând că acel gust nu l-a mai întâlnit din copilărie. Ne-a sfătuit să consumăm astfel de produse minunate şi să ne bucurăm că avem aşa ceva. La brutăria din Sântimbru avem nouă sortimente de produse tradiţionale atestate. Pe lângă acestea mai facem încă vreo trei feluri dar care nu sunt atestate, pentru că nu am avut timp să pregătim documentaţia.Chiar anul trecut am lansat Pita Cetăţii, este pâinea oficială a oraşului Alba Iulia. Suntem singurii producători care fac această pâine care este în formă de stea cu şapte colţuri".
Pe lângă cuptul de copt pâine care era prezent odinioară în toate satele României, specific zonei Olteniei era ţestul. Astăzi îl găsim tot mai puţin prin casele bătrânilor. George Dumitru este un tânâr pe care nu-I impresionează gustul produselor de panificaţie şi de patiserie din marile magazine. Crescut lângă bunici, a ştiut întotdeaua ce înseamnă mâncarea sănătoasă şi a încercat să reinvie o tradiţie veche de sute de ani: ţestul pentru coacerea pâinii. George Dumitru ne povesteşte cum a început totul: "Totul a venit din întâmplare. Bunicii mele i s-a spart unul din aceste ţesturi de pâine şi a trebuit să-i confecţionăm altul. Am făcut mai multe decât ne-am fi dorit şi restul am încercat să le vindem. Surpriza a fost că s-au cumpărat foarte repede, cererea a fost mare. Oamenii ne sunau să ne mai ceară ţesturi şi ne-am gândit că putem face o mică afacere din acest produs. Clienţii sunt din toate colţurile ţării, dar şi din afara ţării, în special sunt români care au curte sau îţi doresc să facă pâine prin acest procedeu. Această pâine este unică atât ca miros, cât şi ca gust. Mirosul unic pe care-l oferă este dat, în primul rând, de materialul din care este confecţionat ţestul. Avantajul este că această materie primă din care facem ţesturile se află foarte aproape de noi, la marginea satului. Anul trecut am confecţionat cam 200 de ţesturi şi le-am vândut până la începutul lunii martie, acum storcul este epuizat. Pe viitor ne propunem să ne extindem. Incercăm să producem cât mai multe astfel de cuptoare şi, începând cu luna mai sau iunie, dorim să deschidem o brutărie cât mai aproape de Bucureşti, undeva în zona Băneasa. Vrem să aducem această pâine cât mai aproape de bucureşteni, să le dăm ocazia să guste această pâine mult mai sănătoase faţă de ceea ce se găseşte în magazine ».
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved