Parcul Natural Apuseni

Parcul Natural Apuseni este o arie naturală protejată înfiinţată în 2004 şi situată în partea central-nord-vestică a munţilor cu acelaşi nume. Caracteristica acestui parc este dată de geologia zonei, de relieful carstic care a favorizat apariţia unor goluri subterane de mare importanţă pentru exploratori.Un farmec deosebit este dat, pe de altă parte, şi de satele moţilor, risipite la altitudini de peste 1400 de metri, locuri unde tradiţiile încă se mai păstrează. Vegetaţia este una specifică habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărişuri de arbuşti şi ierburi de luncă, de pajiste sau de stâncărie. Despre bogăţia floristică şi faunistică din această arie protejată ne vorbeşte Alin Moş, directorul parcului: "Sunt peste 1550 de specii de plante, din care 96 de specii sunt protejate. Ca specii de animale sunt peste 1380 de specii, din care 147 sunt specii protejate, iar ca tipuri de habitate naturale au fost identificate 29 din care 6 habitate sunt prioritare, adică măsurile de protectie şi de conservare trebuie să se concentreze asupra acestor habitate de interes european. Pe teritoriul parcului sunt peste 1500 de peşteri, în multe dintre ele au fost descoperite specii de lilieci. Până în prezent au fost identificate peste 18 specii. Pe teritoriul Parcului Natural Apuseni au fost descoperite peste 45 de specii de mamifere, din care carnivorele mari sunt cele mai cunoscute. Putem aminti lupul, râsul, ursul, dar  există şi alte specii de mamifere pentru care sunt necesare măsuri de protecţie şi conservare cum ar fi capra neagră sau vidra. In ceea ce priveşte carnivorele mari, Parcul Natural Apuseni este inclus într-un proiect cu finanţare europeană (Life Connect Carpathians) în care obiectivul principal este inventarierea prezenţei lupului, ursului dar şi a speciilor de pradă pe care aceştia le consumă într-o zonă care va trebui luată în analiză din punct de vedere al conectivităţii între Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, în special zona Retezat. Deci pentru aceste specii au loc în prezent studii, analize, cercetări şi monitorizări în teren pentru a identifica dimensiunea acestor populaţii pe acest teritoriu".

Principalul punct de atracţie al parcului îl reprezintă Cetăţile Ponorului, o adevărată cetate naturală modelată de ape - cel mai înalt portal de peşteră din România, după cum ne spune şi Alin Moş: "Cetăţile Ponorului reprezintă unul dintre cele mai mari şi mai impresionante fenomene carstice din sud-estul Europei. In primul rând ele sunt importante pentru măreţia lor. Intregul complex carstic este format  la suprafaţă din trei doline (n.r: Dolină* - formă de relief care se prezintă sub forma unei depresiuni cu un diametru de la câţiva metri până la un kilometru, formată ca urmare a dizolvării unui start calcaros sau prăbuşirii terenului pe un gol preexistent) de mari dimensiuni. Aceste trei doline dacă ar fi  să fie circumscrise unui cerc, diametrul total  al întregului complex carstic la suprafaţă ar fi de 1 km. De asemenea, intrarea în peşteră se face printr-unul dintre cele mai impresionante portale de peşteri din Europa. Este un portal de peşteră cu o înălţime de peste 70 de metri, ceea ce impresionează pe orice vizitator care vine aici. De altfel, Cetăţile Ponorului reprezintă una din principalele atracţii pentru oricine vine să viziteze zona Munţilor Apuseni."

România ocupă un loc fruntaş în Europa în ceea ce priveşte numărul de peşteri. Majoritatea lor se află în Munţii Apuseni. Cascade de câţiva metri înăltime, săli ornamentate cu stalagmite, colonii de lilieci, acestea sunt doar câteva dintre bogăţiile subterane din peşterile din Apuseni. Alin Moş, directorul Parcului Natural Apuseni, ne prezintă câteva din peşterile amenajatare pentru publicul larg: "Peştera Ursilor este binecunoscută tuturor. Are cea mai bună infrastructură de vizitare din România şi cel mai mare număr de vizitatori pe an. Anual vin peste 80 de mii de vizitatori. De asemenea, trebuie să menţionăm o peşteră care este de importanţă internaţională  - Gheţarul Scărişoara - care în urma studiilor efectuate, în ultimii ani, a surclasat alţi gheţari subterani din Europa şi din lume, devenind cel mai mare gheţar subteran din lume şi cel mai vechi gheţar subteran din Europa. Aici există o infrastructură realizată special pentru a permite şi a facilita accesul vizitatorilor. De aproximativ 3 - 4 ani, în această peşteră a fost realizată o nouă reţea de iluminat care, pe lângă faptul că asigură o mai bună protecţie a habitatului subteran (pentru că sunt folosite led-uri pentru iluminat), oferă şi o nouă experienţă vizitatorului în ceea ce înseamnă admirarea acestui bloc de gheaţă subteran şi a formţiunilor de gheaţă care se formează acolo similare cu stalacmitele şi stalactitele... Doar că în această situaţie vizitatorii au ocazia să vadă formaţiuni din gheaţă. Si aici numărul de vizitatori, în ultimii ani, a crescut foarte mult, peste 35 de mii de vizitatori pe an. Lângă Gheţarul de la Scărişoara se află o altă peşteră amenajată pentru vizitatori cu o infrastructură specifică. Este vorba de Peştera "Poarta lui lonele" care beneficiază de o infrastructură total nouă pentru vizitare. Este o peşteră care nu oferă neapărat spectaculozitate, însă datorită situării ei în proximitatea DN 76, în comuna Gârda, accesul în această peşteră este foarte facil. A patra peşteră amenajată pentru turism este "Gheţarul de la Vârtop". Este o peşteră foarte cunoscută, faima ei a început să crească din momentul în care în această peşteră a fost descoperită urma omului de la Vârtop, care are o vechime de 40 de mii de ani şi care atestă faptul că multe din peşterile Parcului Natural Apuseni, în trecut, au fost peşteri locuite. Mai amintim Peştera Coliboaia care adăposteşte unele dintre cele mai vechi picturi rupestre pe care le cunoaştem azi între Alpi şi Urali. Este vorba de picturile rupestre cu o vechime de peste 35 de mii de ani. Din nou un alt element care atestă prezenţa omului din cele mai vechi timpuri".

Anual în zona Parcului Natural Apuseni vin peste 500 de mii de vizitatori. De exemplu, Valea Arieşului este binecunoscută pentru turismul rural, pentru turismul de weekend, iar în anotimpul rece pentru sporturile de iarnă. In zona Vârtop există şi trei pârtii de schi amenajate.