Omenirea străbate un moment rar: trei mari religii ale lumi sunt în sărbătoare.
Omenirea străbate un moment rar: trei mari religii ale lumi sunt în sărbătoare. Musulmanii sunt în plină lună a Ramadanului, evrei sărbătoresc Pesahul, între 14 şi 23 aprilie, iar creştinii ortodocşi primesc lumina Paştilor, la o săptămână după cei catolici şi protestanţi. În acest context ar fi fost normal ca omenirea să petreacă o pace profundă, o bucurie a trăirii religioase. Suntem departe de această stare, iar exemplul cel mai sângeros vine din lumea ortodoxă. Astfel, în Ucraina, a doua ţară ortodoxă a lumii, este distrusă sistematic de Rusia, cea mai mare ţară ortodoxă a lumii. Găsim aici toate rănile trecutului, inclusiv ambiţia ruşilor de a domina fostul spaţiu sovietic.
Dacă politicienii de la Moscova refuză dreptul Ucrainei la viaţă suverană şi independentă, şefii bisericii ortodoxe ruse îşi revendică dreptul de a ţine sub control canonic şi administrativ biserica ortodoxă a ucrainenilor. Acest lucru duce la o divizare a ortodoxiei, între cei care susţin biserica ortodoxă ucraineană independentă, autocefală, şi cei care vor ca ortodocşii ucraineni să fie în subordinea unei structuri străine, cea rusă.
Un procent covârşitor din populaţia Ucrainei este reprezentat de ortodocşi. Restul sunt creştini catolici, protestanţi sau, în număr mare, greco-catolici. Aparţinând de biserica de la Roma dar provenind din ortodoxie, greco-catolicii sărbătoresc Paştile odată cu ortodocşii, la o săptămână de romano-catolici. Pentru creştini, Paştele este o sărbătoare extrem de importantă. În Învierea Mântuitorului Iisus Hristos se află esenţa credinţei, sacrificiul celui care ia asupra lui păcatele omenirii.
În ziua de 24 aprilie, când creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc Paştile, se împlinesc fix două luni de când Rusia a atacat ţara vecină, independentă şi membră a ONU, Ucraina. Bombele au început să cadă, tancurile au trecut graniţa, soldaţii ruşi au intrat în satele şi oraşele ucrainene. Obiectivele militare au fost primele atinse, acum vorbim deja de genocid, de masacre împotriva civililor, de torturi, violuri şi execuţii în masă. În ultima săptămână, bombardarea civililor şi a caselor lor s-a intesificat, de parcă ortodocşii ruşi vor să ucidă cât mai mulţi ortodocşi ucraineni. Atmosfera a fost total opusă celei de smerenie şi iertare cerută de Săptămâna Patimilor, care precede sărbătoarea Învierii. În loc de pace şi lumină s-a vorbit de ofensive, de bombardamente, de arme noi, chiar şi nucleare. În loc de pace şi iubire s-a vorbit de distrugere şi moarte. În loc ca ortodocşii ucraineni să fie chemaţi la denii, slujbele ce marchează Săptămâna Mare, li s-a spus să stea acasă, să nu se adune în bisericile ce ar putea fi lovite de rachete şi bombe trimise de soldaţii ruşi ortodocşi.
Armata oficială rusă este ajutată în această intensificare a războiului genocidar de separatiştii ruşi din Estul Ucrainei, ortodocşi şi ei, dar şi de foştii separatişti ceceni musulmani din Rusia, intraţi total în serviciul Moscovei, aduşi de Putin să lupte împotriva fraţilor ortodocşi ucraineni. Desigur, apartenenţa religioasă nu are vreo miză în conflictul sângeros din Ucraina. Dar, iată că apartenenţa la aceaşi parte estică a creştinismului, care ar fi trebuit să ducă la pace şi unire fraternă, a ajuns în centrul simbolic al acestor cutremurătoare zile din Ucraina. Ca orice creştin, ortodocşii cinstesc Paştile şi îşi primenesc casa şi sufletul, în aceste momente dramatice.
Înainte de Înviere, Iisus a fost torturat şi răstignit, nevinovat fiind. Dar odată cu El, învie speranţa pentru toţi oamenii, lumina învinge întunericul, binele învinge răul. Din păcate, în Ucraina, toată semnificaţia înălţătoare a acestor momente este înecată în bombe şi sânge. În ciuda eforturilor patriarhului moscovit de a-i prezenta ca o culme a evlaviei, politicienii ruşi, în frunte cu liderul lor, nu au niciun reflex de credinţă, nu rezonează deloc la pacea şi lumina pe care sărbătoarea pascală le aduce.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved